Românul e prost şi adoră să fie prostit, votează emoţional, pentru că n-are capacitatea intelectuală de a o face altfel, iar politicienii măcar atâta au învăţat în cei 20 de ani care nu i-au fost nicidecum suficienţi României să deprindă democraţia: pentru a ajunge unde vrei, în parlament, în guvern sau la Cotroceni, singurul lucru pe care trebuie să-l faci e să găseşti din patru în patru ani o noua metodă de prostit prostimea. “Prosteala 2008” este uninominalul, care uninominal = n-ajungi tu, Mischie, fizic, în parlament, în schimb ajunge şoferul tău, care, sărmanul, nu ştie să numere dimineaţa când se dă jos din pat câte picioare vede în papuci, deci te lasă pe tine să gândeşti pentru el.
Anarhist fiind, însă, nu-mi pot refuza plăcerile vecine cu nirvana încercând să-mi închipui cum va arăta parlamentul după noiembrie 2008... va fi minunat cu accese divine, regret că nu pot vota de mai multe ori, cu mai multe mâini. Imaginaţi-vă, să spunem, o întâlnire între parlamentari ai Camerei Lorzilor Marii Britanii şi reprezentanţi ai Senatului românesc: la reverenţa plină de politeţe a englezilor, delegaţia română, compusă din, să spunem, Bănel Nicoliţă, Elias Bucurică, Mihai Trăistariu şi Florin Călinescu răspunde cu o ploaie de flegme, doar aşa se salută românii când se întâlnesc pe stradă... comisia culturală şi pentru patrimoniu îl va avea drept preşedinte pe Leonard Doroftei, pentru relaţia cu parlamentul european Costică Argint ar fi cel mai îndreptăţit să ocupe funcţia de preşedinte, doar se ştie cu ciordeala prin UE cu mult înainte că România să fi visat la aşa organizaţie, preşedintele Camerei deputaţilor trebuie să fie Gigi Corsicanu, nu păstoreşte el ultrasii rapidişti, o mână de parlamentari va fi nimica toată de strunit... mai tu o bâtă, mai o fumigenă, mai o arcadă spartă şi trei jandarmi în spital, “ordine să fie, ce p... mea!”, vorba aia.
E cutremurător, dar, în acelaşi timp şi entuziasmant faptul că tutele care citesc Cancan şi Libertatea au drept de vot, că suporterii care se băteau sâmbătă prin Ştefan cel Mare au drept de vot, sunt leşinat că bodyguarzii îndopaţi cu Naposim sau Nandrolon şi cu creierul cât bobul de fasole deshidratat au şi ei drept de vot, dar şi Poponeţ are drept de vot, drept de vot au şi cretinii, că de creştini clar nu poate fi vorba, care se calcă în picioare, cuprinşi de pioşenie şi evlavie, să pună botu' pe moaştele Sfântului Dimitrie, gândindu-se că poate aşa câştigă la 6/49... tragic pentru România e că până şi eu am drept de vot! Si am sa votez la mişto…oricum vine o piţipoancă direct din Turabo Café şi-mi anulează efortu’ electoral dintr-o ştampilă.
Autor Mihai Bara
