3 zile până la Ajun: Prăpădiţii din provincie au luat cu asalt Carrefouru’. Coşul dă pe afară de mâncare: ceafă de porc, caltaboş, cârnaţi, tobă, picioare afumate pentru piftie, nu se cade să nu punem pe masă „cele creştineşte cuvenite”. Peste toate e şi un LCD în rate... păcat că e prea subţire să-i pună mileu şi bibeloul cu peştele, dar măcar vecinii or să moară de invidie. În tot acest timp, bucureştenii îşi cumpără haine de schi în mall-ul din Baneasa... vin la munte de sărbători, mănâncă la restaurant ciorbă de burtă şi „sărmăluţe”, că aşa e „bucureştineşte cuvenit”.
Seară de Ajun: Capul familiei de provincie e bine aghezmuit, dar „simte” sărbătorile, îl fac mai bun şi mai sensibil, astăzi nu o bate pe nevastă-sa... casetele cu Hruşcă fumegă, îl ajută să intre în atmosfera Naşterii Domnului Isus Christos... mănâncă şi bea până doamna cheamă salvarea să-l scoată din ocluzia intestinală cadou de la Moşu’. Ţăranii de Bucureşti vin cu SUV-ul lor ieftin (Hyundai, Kia sau Chevrolet Captiva) pe Valea Prahovei sau în Poiană... asculta şi ei colinde, dar cum ajung, se bagă în jacuzzi şi îşi sună prietenii rămăşi de fraieri în capitală „e beton, fatăăăă... are ăştia şi giacuzi şi canale porno”. Apoi urmează momentul emoţionant al felicitărilor către „cei dragi”... şi amărâţii din Braşov, dar şi cei din Bucureşti rup semeseurile, unii de pe Nokii de 70 lei, ăilalţi de pe Iphone-uri, cu mesaje-şablon „fie ca lumina crăciunului să vă găsească alături de familie”... cucoanele varsă de emoţie o lacrimă, bărbaţii găsesc un prilej bun să ciocnească zgomotos paharele cu ţuică, urându-şi tradiţionalele cretinităţi de sezon „hai... la mulţ’ ani... doamne ajută, când ne-o fi mai rău, aşa să ne fie, şi altă dată o să o facem şi mai lată”.
În loc de concluzie: Craciunu’ n-are nicio treabă cu religia... e motiv de spânzurat bani pe caz că „vine Moşu’”, de ajuns pe secţia Gastro-enterologie, de comportat stereotipic, de automatisme şi de prostie abisală: te calci pe bombeuri „la munte” cu aceleaşi feţe cu care te calci un an de zile prin Bucureşti... pe bani grei. Prostia şi domnia se plătesc, până la urmă... Crăciun fericit!
Autor MIHAI BARA
