Asa, si? Pentru că era de aşteptat să câştige Obama. De fapt el n-a câştigat, ci a fost lăsat să câştige. Şi a fost lăsat din două motive. Şi anume, America se află într-un, mă scuzaţi, rahat de toată frumuseţea, după două mandate marcate de vizibilul retard mintal al lui George W. şi era momentul să reseteze kilometrajul, să-l scoată în faţă pe unul curat, citit, “entelectual”, de culoare, pe care-l mai cheamă şi Hussein, care să salveze aparenţele câtă vreme ăştia se regrupează. Apoi americanii l-au lăsat să câştige pentru a demonstra că “schimbarea” asta e o tâmpenie. Poate după 4 ani de zile America o va duce atât de prost, încât toţi ăştia care trăiau orgasme de fericire că a câştigat Obama îşi vor dori să fi câştigat McCain.
Într-un final, să atingem şi punctul nevralgic: ce înseamnă pentru România alegerea lui Obama? Păi prima chestie e ca Obama să identifice pe hartă România. Odată treaba asta făcută, mai discutăm, da’ de condamnat ucigaşul lui Teo Peter n-are să se întâmple, de ridicat vizele puţin probabil. În schimb, nasol e pentru preşedintele Băsescu, care se angajase să presteze activităţi cu caracter oral “licuriciului cel mare”, ori Obama fiind mai negru, el, aşa, dacă e să dăm crezare folclorului cu privire la generozitatea cu care natura i-a cadorisit pe bărbaţii de culoare, vin vremuri grele pentru bietul marinar. Apoi, democratul Obama e cam de stânga, taman zona politică pe care o demonizează Băsescu, ba mai mult decât atât, le-a promis americanilor că în 16 luni retrage trupele din Irak, acolo unde Băselu’ ar vrea să rămână 100 de ani. Şi, cel mai urât, dacă ar fi să ne luăm după standardizarea prezidenţială, Barack Obama e “ţigan împuţit”. Ca să vezi pocinogu’ dracului.
Autor Mihai Bâra
