Cele mai mari şanse le-ar avea Aristotel Căncescu, preşedintele actualului Consiliu Judeţean Braşov.
Până la alegerile locale din iunie 2012, structura administrativ-teritorială a României trebuie reîmpărţită în 8 megajudeţe, care ar urma să se suprapună actualelor 8 regiuni de dezvoltare economică, singura deosebire urmând să fie „capitalele” acestor noi structuri, şi anume: Cluj, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. Deocamdată, aceasta este dorinţa preşedintelui Băsescu, adoptată rapid de PDL, propunere care a stârnit un val de critici atât din partea partenerilor de guvernare ai PDL, UDMR în principal, dar şi UNPR, cât şi din partea opoziţiei.
Calcule premature. Surse din PD-L au dezvăluit că staf-ul organizaţiei locale a fost entuziasmat de posibilitatea schimbării structurii administrative, în acest fel având şansa de a-l lăsa pe liderul opoziţiei braşovene, Aristotel Căncescu, fără funcţia obţinută prin votul cetăţenilor judeţului la ultimele alegeri locale. Lucrurile însă ar putea sta cu totul altfel, liderul liberalilor braşoveni plecând din poll-position la eventualele noi alegeri locale, putând ajunge să conducă nu unul, ci şase dintre judeţele actuale. De altfel, Căncescu i-a transmis public lui Băsescu că este pregătit să conducă şi o regiune, dacă proiectul guvernului va trece.
Calcule electorale. Odată cu lansarea subiectului noii împărţiri administrative, în presă şi pe blogurile de specialitate s-au făcut tot felul de calcule privind avantajele şi dezavantajele pe care le va avea fiecare partid în parte, în urma noii împărţiri teritoriale. Şi care vor fi noii conducători de judeţe. La prima vedere, luând ca bază de calcul structura etnică a populaţiei, noul conducător al Regiunii Centru – din care face şi Braşovul – ar urma să fie din partea UDMR. O analiză mai amănunţită, arată însă că, în realitate, lucrurile ar putea ieşi defavorabil şi pentru UDMR.
Cea mai controversată regiune. Judeţul denumit generic „Centru” cuprinde şase judeţe actuale: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să aibă o populaţie de 2.638.809 de locuitori şi o suprafaţă de 34.100 kmp. Aportul la PIB în 2011 ar urma să fie de 11,12%. Capitala ar urma să fie Municipiul Braşov - 278.048 locuitori. Judeţul „Centru” aduce şi cele mai multe controverse în Coaliţia de Guvernare, având în vedere că UDMR îşi doreşte ca judeţele actuale Mureş, Harghita şi Covasna, judeţe cu o puternică prezenţă maghiară, să formeze singure o unitate administrativ-teritorială.
Simulare pe euroregiuni. Profesorul în ştiinţe politice Alexandru Radu a prezentat pe blogul său, alexandruradublog. blogspot.com, o simulare a alegerilor pe euroregiuni. Simularea a pornit de la rezultatele alegerilor din 2008 pentru preşedinţii consiliilor judeţene, unde prezenţa la vot a fost, ca medie naţională, cu puţin sub 50%. Posibilii candidaţi au fost nominalizaţi în persoana preşedintelui consiliului judeţean din regiunea respectivă care a adunat cele mai multe voturi. Conform analizei, luându-se în considerare condiţiile de la alegerile din 2008, PSD ar fi favorizat, câştigând jumătate din cele 8 CJ-uri, şi anume cele din judeţul cu capitala la Iaşi, cel cu capitala la Constanţa, cel cu capitala la Ploieşti şi cel cu capitala la Craiova. În schimb, PDL ar câştiga doar judeţele cu capitalele la Timişoara şi Cluj, iar UDMR doar judeţul cu capitala la Braşov. Între timp, însă, formarea USL schimbă aceste calcule.
Cine a obţinut mai multe voturi la alegerile trecute. La ultimele alegeri, topul preşedinţilor de Consilii Judeţene din Regiunea Centru, după numărul de voturi primite, ar arăta astfel: 1.Lokodi Emoke - UDMR (preşedintele CJ Mureş) a primit 90.743 de voturi, reprezentând 35,55% din voturile exprimate pe judeţul Mureş; 2. Aristotel Căncescu – PNL (preşedintele CJ Braşov) a primit 79.148 voturi, reprezentând 35,55% din voturile exprimate pe judeţul Braşov; 3. Dumitrel Ioan – PDL (preşedintele CJ Alba) a primit 70.817 de voturi, reprezentând 42,95% din voturile exprimate pe judeţul Alba; 4. Borboly Csaba - UDMR (preşedintele CJ Harghita) a primit 56.541 de voturi reprezentând 53,04 % din voturile exprimate pe judeţul Harghita; 5. Bottesch Martin – FGR (preşedintele CJ Sibiu) a primit 47.726 de voturi, reprezentând 29,6% din voturile pe judeţul Sibiu şi, pe ultimul loc, Tamas Sandor – UDMR (preşedintele CJ Covasna) cu 46,25% din voturile pe judeţul Covasna.
Voturile maghiarilor, împărţite. Formarea USL, prin alianţa dintre PNL, PSD şi PC, schimbă însă foarte mult datele problemei, alianţa având toate şansele să câştige conducerea tuturor celor 8 regiuni. Regiunea Centru ridică foarte multe întrebări, însă conjunctura ar putea fi favorabilă USL. Astfel, voturile maghiarilor vor fi divizate între susţinătorii UDMR şi PCM (Partidul Civic Maghiar). Chiar şi la ultimele alegeri locale PCM a încurcat mult socotelile Uniunii. În Harghita, Sazs Jeno, preşedintele CJ Harghita până în 2008, a candidat sub sigla PCM, clasându-se pe locul 2, după ce a obţinut 32,15% din voturile exprimate. Şi în Covasna, Kovacs Istvan (PCM) a obţinut un scor de 32,53%, care l-a clasat tot pe locul 2.
Alte avantaje pentru USL. Pe lângă toate acestea, se mai poate lua în calcul, pe de-o parte, faptul că FGR, care conduce judeţul Sibiu, este apropiat de USL. Pe de altă parte, electoratul PD-L nu va vota cu reprezentantul UDMR sau PCM, o situaţie relevantă desfăşurându-se la ultimele alegeri în Covasna. Atunci, toate partidele româneşti – inclusiv PD-L – au format Alianţa Românească, prezentându-se cu un candidat unic, Sabin Calinic.
Căncescu, cel mai bun din USL. În ceea ce priveşte actualele partide componente ale USL, cel mai bine s-au plasat liberalii. Astfel, în afară de Aristotel Căncescu, cel care a câştigat conducerea judeţului Braşov, Ciprian Dobre (PNL), care a candidat la preşedinţia CJ Mureş, a pierdut la un scor foarte strâns, reuşind să obţină 86.125 voturi, reprezentând 33,75% din voturile exprimate în Mureş. PSD s-a clasat pe locul doi la Sibiu, prin Ioan Cindrea care a obţinut 37.972 voturi, reprezentând 23,6% din voturile exprimate în judeţul Sibiu.
Ce mai cloceşte PDL
Scandalul regionalizării României pe modelul celor opt regiuni e abia la debut, iar PDL pregăteşte o altă lovitură legislativă: reducerea prin comasare a localităţilor. Informaţia a fost scăpată într-un interviu dat de un senator PDL, Iulian Urban, care a declarat, pentru ziare.com, că vor fi comasate unele unităţi administrativ teritoriale „care astăzi nu îşi justifică denumirea de comună, de oraş şi aşa mai departe”. Anul trecut, Sulfina Barbu a elaborat un proiect de lege mai puţin băgat în seamă, ce poate fi reactivat oricând, potrivit căruia nicio localitate din România nu va putea avea mai puţin de 5000 de locuitori, ceea ce ar însemna dispariţia prin comasare a circa jumătate dintre actualele comune şi chiar mici oraşe ale ţării.
Proiectul USL.
Liderii USL au făcut public propriul proiect privind viitoarea organizare administrativă a României. Prezentarea lui a avut loc sâmbătă, la aproape o săptămână după ce preşedintele Băsescu şi mai mulţi lideri ai PDL au anunţat că democrat-liberalii au un astfel de proiect legislativ, pe care îl pot adopta inclusiv prin asumarea răspunderii. Documentul USL va fi trimis şi preşedintelui Băsescu. USL propune şi ea tot opt regiuni administrative. Aceleaşi cu cele opt regiuni de dezvoltare existente în prezent. În varianta PSD-PNL a organizării administrative sunt păstrate actualele unităţi administrative - cele 41 de judeţe - la care se adaugă un alt nivel - regiunea - care va avea în subordine structurile judeţene şi locale. Modelul USL propune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional - executivul regional condus de un preşedinte ales şi transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale.
