Declaraţiile liderilor PD-L George Scripcaru şi Dan Manolăchescu pun gaz pe focul aprins de Băsescu.
Iniţierea unei noi organizări administrative-teritoriale de către preşedintele Băsescu a provocat un lanţ de luări de poziţie şi declaraţii legate de controversatul subiect al „Ţinutului Secuiesc”. UDMR doreşte înfinţarea unei regiuni care să înglobeze exclusiv Covasna, Mureş şi Harghita. Subiectul – extrem de delicat – a stârnit reacţii extreme, atât din partea susţinătorilor ideii, cât şi din partea contestatarilor. Cei ale căror declaraţii au făcut cele mai mari valuri în presă au fost liderii PD-L din Braşov şi Covasna.
Declaraţie-şoc a lui Scripcaru. Primul a ieşit la rampă vicepreşedintele PD-L George Scripcaru, primarul Braşovului. Până acum s-a ţinut mereu deoparte, atunci când alţi lideri ai partidului făceau declaraţii nepopulare, tocmai pentru a nu-şi strica imaginea publică. De data aceasta, însă, a lăsat orice precauţie deoparte şi a susţinut că, pentru guvern, cel mai bun compromis ar fi să permită reunirea celor trei judeţe sub denumirea Ţinutul Secuiesc. Noul judeţ, în viziunea lui Scripcaru, în ciuda faptului că nu ar avea personalitate juridică, ar urma să primească drepturi de reprezentare la nivel naţional şi european.
Acuzat de trădare. Imediat după această luare de poziţie, aşa cum era de aşteptat, spiritele s-au imflamat. Au apărut voci care îl acuzau pe Scripcaru că trădează interesele românilor din cauza relaţiilor pe care le are cu unii lideri UDMR. Ba chiar, pe numeroase site-uri şi forumuri de pe internet, s-au făcut referiri directe la originea etnică şi religia primarului Braşovului. George Scripcaru s-a născut în comuna Doljeşti din Neamţ, o localitate preponderent catolică, făcând parte din regiunea cea mai populată cu ceangăi (minoritate etnică de origine maghiară din Moldova). Au apărut, însă, şi numeroase informaţii despre legăturile dintre primarul Braşovului şi udemeristul Verestoy Attila, unul dintre cei mai bogaţi parlamentari din România.
Amicii udemerişti ai lui Scripcaru. Conform www.ziare.ro, primarul Braşovului ţine deseori „sfaturi de taină” cu Verestoy Attila şi cu fostul udemerist Szakal Andras, pe care chiar el l-a „transferat”, în 2009, de la UDMR la PDL, filiala Braşov, al cărei şef este. Ulterior, Szakal a fost propulsat din funcţia de subprefect în cea de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, agenţie pe care o conduce şi astăzi. De asemenea, tot împreună cu amicii din UDMR, Scripcaru l-ar fi pus şef peste PD-L Covasna pe Dan Manolăchescu, cunoscut pentru poziţiile lui controversate.
O nouă declaraţie-şoc. Luni, liderul PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a aruncat şi el gaz pe foc, declarând că dacă liderii UDMR doresc „un viitor Kosovo”, „măcar să spună foarte clar de la început că acesta este ţelul şi ştim cu toţii ce avem de făcut: ori punem toţi mâna pe arme, ori plecăm cu toţii către alte zone, mai liniştite”. Declaraţia e cu atât mai bizară cu cât Manolăchescu a fost implicat în mai multe scandaluri din cauza banilor primiţi cu ajutorul UDMR, pentru afacerile pe care le patronează.
Afaceri şi premii. Panoul publicitar, de circa 40 de metri pătraţi, care afişa o poartă secuiască, cu doi tineri în costume secuieşti în cadrul ei şi cu o inscripţie în maghiară, română şi germană „SZEKELYFOLD - ŢINUTUL SECUIESC – SZEKLERLAND”, care a stârnit un imens scandal, a fost produs de o firmă a lui Manolăchescu. De asemenea, liderul pedelist covăsnean a primit finanţări consistente pentru firmele pe care le patronează din partea Consiliului Judeţean Covasna, controlat de UDMR. Manolăchescu a fost laureat al Premiului „Julianus” pentru promovarea autonomiei maghiare în Covasna şi Harghita, alături de Eva Maria Barki, declarată, în 1994, „persona non-grata” de către Guvernul României.
„Opriţi escaladarea tensiunilor interetnice!”. Ieri, Traian Băsescu nu a reuşit să se înţeleagă cu liderii opoziţiei în privinţa reorganizării administrative a României. Liderii opoziţiei i-au explicat preşedintelui că nu susţin reorganizarea în opt judeţe. Ei au susţinut că este necesar ca escaladarea tensiunilor interetnice din societatea românească să fie oprită. Nu s-a ajuns la o concluzie comună, discuţiile purtându-se în contradictoriu.
