Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a participat joi la cea de-a doua dezbatere având ca temă modalitatea de alegere a rectorului, organizată de conducerea Universităţii "Transilvania" din Braşov.
După ce în cursul dimineţii, a vizitat mai multe corpuri ale Universităţii Transilvania, dar şi viitorul Institut de Cercetare, Daniel Funeriu s-a declarat încântat de infrastructura şi dotările instituţiei braşovene, precum şi de caracterul antreprenorial al acesteia. "Universitatea "Transilvania" nu a stat cu mâna întinsă la stat, ci a reuşit să atragă bani europeni, centrul de cercetare care se construieşte acum fiind unul dintre cele mai ample proiecte din ţară", a declarat Funeriu.
Clasificarea universităţilor, finalizată la 1 septembrie. Ministrul Educaţiei a amintit că în prezent este în derulare procesul de evaluare, în urma căruia universităţile vor fi clasificate în trei categorii: unele care vor organiza doar cicluri de licenţă, unele care vor organiza programe de licenţă şi masterat, iar cele mai performante vor obţine dreptul de a organiza şi programe de doctorat.
Rectorii nu sunt numiţi politic. În ceea ce priveşte procedura privind desemnarea rectorilor, Funeriu a declarat că decizia aparţine în totalitate universităţilor: "Legea Educaţiei Naţionale prevede două modalităţi: alegerea rectorului de către o comisie numită de Senatul Universităţii sau prin vot secret. Prima variantă este una corporatistă şi presupune organizarea unui concurs public, iar cea de-a doua este una democratică. Fiecare dintre cele două modalităţi are avantaje şi dezavantaje". Astfel, potrivit ministrului, rectorul ales în urma unui concurs poate moderniza procesul managerial, el având atât libertate de acţiune, cât şi competenţa necesară. Rectorul ales, susţine Funeriu, beneficiază de legitimitatea conferită procesul democratic, dar acest fapt îl poate determina să evite deciziile radicale, ce vizează eficientizarea activităţii instituţiei.
Reformă prin comasare. De altfel, el a declarat că, în perioada următoare, universităţile trebuie să treacă prin ample procese de reorganizare. "Din toamnă, catedrele vor fi desfiinţate, activitatea educaţională urmând a se desfăşura în cadrul unor departamente. Este nevoie de optimizarea managementului şi a activităţii didactice, deoarece Ministerul Educaţiei va premia doar unităţile performante. Cu cât ponderea cadrelor de conducere, din totalul numărului persoanelor implicate în activitatea educaţională, va fi mai mică, cu atât finanţarea va fi mai consistentă", a avertizat ministrul. Pentru a susţine acest punct de vedere, amintit cazul universităţii Harvard, unde există doar cinci facultăţi, pe când, în cadrul instituţiilor din România există zeci de facultăţi.
