Sari la conținut

Braşovul, cel mai expus oraş din Transilvania în caz de cutremur

O analiză a evz.ro arată că judeţul nostru ar fi cel mai afectat din Transilvania în cazul unui cutremur în zona Vrancea.



Altfel, Transilvania este una din cele mai sigure zone din România în caz de cutremur. Alba Iulia, Cluj Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. În principiu, în România nu prea sunt şanse de cutremure devastatoare. Dacă s-ar construi ca la carte, niciun român nu ar trebui să se teamă în propria casă.



200 de cutremure anual.



Faptic, în România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona oraşului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situaţia este asemănătoare la Cluj Napoca şi Oradea. Însă, cele mai afectate zone sunt în fostul "Regat", după cum explică Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului.



Care ar fi zonele afectate



"Direcţia aceasta este nord est –・sud vest", spune Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic în Vrancea, cel mai mult vor avea de suferit localităţile situate pe două semidrepte, ambele pornind din Vrancea: una spre nord-est, înspre Republica Moldova, alta spre sud-vest, înspre Bulgaria. În aceste condiţii, oraşele din judeţe ca Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iaşi prezintă risc ridicat de pagube, ca şi oraşe de pe sau din apropierea celeilalte semidrepte, cum ar fi Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti, Bucureşti, chiar Giurgiu şi Alexandria.



Braşovul, singurul pericol.



În Transilvania, spune Radulian, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. "În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează", a explicat cercetătorul pentru evz.ro. O altă problemă e reprezentată de zonele cu seisme de suprafaţă. Cel mai bun exemplu este zona Făgăraş. "Cutremurele sunt mult mai rare decât în Vrancea. Fiind de suprafaţă, înseamnă că efectele lor se simt pe o arie restrânsă. În plus, magnitudinea lor nu trece des de şase grade", precizează Radulian. Seisme de suprafaţă puternice au loc şi la Şabla, localitate de pe litoralul bulgăresc, în apropierea graniţei cu România. În 1901, aici a avut loc un cutremur de 7,1 grade Richter. Cutremure de suprafaţă au loc şi în câteva zone din Moldova, Câmpia Română şi Banat.

Autorităţile nepregătite pentru un cutremur


Potrivit unui sondaj efectuat anul trecut de ziarul „Gândul” autorităţile braşovene sunt total nepregătite pentru un eventual cutremur în Braşov. Conform arhitectului şef al judeţului, Mihai Sârbu, la un cutremur de 6,5 pe Richter, cade toată zona istorică a Braşovului şi sunt afectate grav toate clădirile construite până în perioada interbelică inclusive. La 7,4-7,5 grade, în Braşov şi în judeţ ar cădea sau ar fi grav afectate peste 60% dintre clădiri, susţine şi inginerul constructor Ion Diniţă. În acest moment, nu există o evidenţă clară a clădirilor cu risc seismic ridicat din Braşov, recunoaşte arhitectul Mihai Sârbu. Potrivit unei statistici a Inspectoratului de Stat în Construcţii, datând din 2008. Adrian Ibănescu, ar trebui expertizate 76 de clădiri cu destinaţie de locuinţă în Braşov, 4 în Făgăraş şi Rupea, 3 în Zărneşti şi Codlea şi 2 în Săcele.

Comentarii

Ultimă oră