Braşovean reţinut de DIICOT pentru fraudă bancară

Patru persoane, printre care şi un braşovean, au fost reţinute de procurorii DIICOT, la solicitarea autorităţilor judiciare belgiene, care îi acuză de retrageri frauduloase de bani din Republica Dominicană şi Maroc, utilizând carduri clonate.
Acţiune de amploare. Ieri, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au defăşurat o amplă acţiune, pe raza judeţelor Dâmboviţa, Neamţ şi Braşov, în vederea depistării celor patru: braşoveanul Linte F, precum şi Cazacio R.C., Popa C.D. şi Balint M. Pe numele acestora au fost emise mandate europene de arestare, de către Tribunalul de Mare Instanţă din Dendermonde, Belgia, pentru participare la activităţile unei grupări infracţionale organizate şi fraudă informatică, conform codului penal belgian. În cursul zilei de ieri au fost făcute simultan 11 percheziţii domiciliare, dintre care una la Braşov, opt la Dâmboviţa şi două la Neamţ. Parchetele pe lângă Curţile de Apel Ploieşti, Bacău şi Braşov au dispus reţinerea celor patru inculpaţi, aceştia urmând a fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.
Retrageri frauduloase de bani. Autoritatile belgiene efectueaza cercetări cu privire la fapte de skimming, comise de către respectivii cetăţeni români, la mai bancomatele din mai multe benzinării de pe teritoriul Belgiei, cu mod de operare şi mijloace tehnice similare. Utilizând cardurile bancare clonate, inculpaţii efectuau retrageri frauduloase de sume de bani în Republica Dominicană şi Maroc. Acţiunea a fost declanşată ca urmare a cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile judiciare belgiene, DIICOT primind mai multe cereri de asistenţă judiciară internaţională, în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor aflaţi pe teritoriul statului român.
Ce este skimming-ul. Procedeul „skimming” constă în montarea de către infractori a unor dispozitive de copiere a bandei magnetice şi camere de luat vederi la bancomate care „ochesc” codul PIN al cardului. Datele sunt transferate în computere şi, cu anumite programe informatice şi dispozitive tip „MSR” (pentru inscripţionarea benzii magnetice), se fabrică un nou card, la îndemana hoţilor, cu care fac extrageri de numerar. Aceste dispozitive sunt montate la bancomate din străinatate, iar datele capturate sunt trimise în România unde se clonează cardurile. Acestea din urma ajung din nou peste graniţă, unde sunt folosite la extragerea banilor.