Autostrada „Transilvania” proiect aproape mort

La 7 ani de la atribuirea contractului pentru realizarea autostrăzii „Transilvania”, nu mai e nicio urmă de interes pentru finalizarea acesteia.

Bechtel a oprit lucrările. Încă de anul trecut, constructorul american Bechtel a ameninţat cu sistarea lucrărilor şi concedierea angajaţilor din România dacă statul român nu găseşte o soluţie de finanţare a lucrării. Răspunsul guvernului s-a concretizat în interminabile runde de negocieri conduse de actualul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu. În contrapartidă, lucrările la Autostrada Transilvania au fost întrerupte la începutul anului 2011, după ce compania americană Bechtel, constructorul autostrăzii, a iniţiat procedura de concediere colectivă a peste 700 de angajaţi.
Un cincinal de negocieri. Proiectul autostrăzii Transilvania a demarat în timpul ministrului PSD Miron Mitrea. Preţul iniţial al lucrării era estimat la 2,2 miliarde de euro, termenul de finalizare fiind anul 2013. Începând cu 2005, ministrul PD Gheorghe Dobre a blocat lucrările pentru renegocieri ale contractului. Acelaşi lucru l-a făcut, în repetate rânduri, ministrul Radu Berceanu, tot pentru negocieri. De fapt, Berceanu este cel care a negociat şi tronsonul Comarnic-Braşov, atât de bine, încât l-a scos mai scump decât proiectul iniţial. În cele din urmă, după ani de negocieri, Berceanu a afirmat că autostrada Transilvania ar fi  „o prostie”. Preţul contractului crescuse deja la 7 miliarde de euro.
Cât ar fi fost fără negocieri. Nu mai puţin de cinci din cele opt tronsoane ale autostrăzii Transilvania, însumând 254 km din cei 415 km ai întregii autostrăzi, ar fi trebuit teminate până în prezent, potrivit contractului de construire a autostrăzii. Programul iniţial prevedea terminarea întregii porţiuni Tg.Mureş-Borş până în 2011, urmând ca în 2013 să fie definitivate restul de trei tronsoane, între Braşov şi Tg.Mureş.
Cât s-a făcut. Până la sistarea lucrărilor au fost terminaţi doar 54 km, respectiv celebrul tronson dintre Câmpia Turzii şi Gilău. Au mai  fost începute lucrările pe Suplacu de Barcău-Borş, acestea fiind definitivate în proporţie de o treime. Practic, până acum s-au făcut aproximativ 17% din suma lucrărilor, faţă de 80% (254 km terminaţi integral, restul de 161 km în proporţie de 50%) cât ar fi trebuit.
Cât se pierde. Bechtel, chiar dacă nu mai lucrează, continuă să câştige bani din contractul cu statul români, chiar şi numai din dobânzile şi penalităţile la sumele neplătite (există o datorie de 110 milioane de euro către compania americană). Şi asta nu e tot. Potrivit deputatului Horia Uiroreanu, citat de Mediafax, conform contractului cu Bechtel, „statul român plăteşte în fiecare lună un milion de euro costuri indirecte de capital, care corespund costurilor fixe suportate de antreprenor pentru implementarea proiectului, costuri cu birourile, administrarea”. „Această sumă este plătită indiferent dacă în luna respectivă se realizează o producţie de 50 de milioane de euro sau de zero euro.  Cum din octombrie 2010 nu s-a lucrat practic nimic la autostradă, statul va plăti 7 milioane de euro constructorului, practic pe degeaba. De asemenea, tot conform contractului, pentru utilajele constructorului, dacă acestea stau nefolosite, statul plăteşte costuri de staţionare, în total acestea acumulând alte sute de mii de euro lunar”, a afirmat deputatul liberal.
E vreo şansă de realizare? Practic, nu. Pentru finalizarea autostrăzii ar fi nevoie de bani, aproape 5 miliarde de euro. Acesta reprezintă bugetul pe care guvernul îl ţine pentru cofinanţarea altor proiecte de infrastructură. În plus, negocierile ministrului PD Anca Boagiu continuă, ceea ce înseamnă, conform datinii, că valorea finală a contractului va creşte.