Ziarul „Gândul” a chestionat mai mulţi dintre oficialii braşoveni cu privire la efectele pe care le-ar avea un cutremur în Braşov. Sondajul făcut de „Gândul” arată că autorităţile braşovene au statistici contradictorii despre numărul clădirilor aflate în pericol sau habar n-au despre subiect. Primarul Braşovului consideră subiectul neimportant.
Efecte devastatoare. Conform arhitectului şef al judeţului, Mihai Sârbu, la un cutremur de 6,5 pe Richter, cade toată zona istorică a Braşovului şi sunt afectate grav toate clădirile construite până în perioada interbelică inclusive. La 7,4-7,5 grade, în Braşov şi în judeţ ar cădea sau ar fi grav afectate peste 60% dintre clădiri, susţine şi inginerul constructor Ion Diniţă. În acest moment, nu există o evidenţă clară a clădirilor cu risc seismic ridicat din Braşov, recunoaşte arhitectul Mihai Sârbu. Despre această situaţie a clădirilor aflate în pericol, prefectul Gonţea, chestionat şi el de „Gândul”, nu a auzit nimic. Prefectul este şi şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Câte clădiri riscă să se prăbuşească? În schimb, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Kovacs Attila are date concrete. În total, sunt 129 de imobile cu destinaţie de locuinţă, din care 119 în Braşov, 6 în Făgăraş, 3 în Codlea şi 1 în Zărneşti. Pentru expertizarea acestora sunt necesare 5 milioane de lei, bani pe care autorităţile le aşteaptă de la Ministerul Dezvoltării. Inspectoratului de Stat în Construcţii are o cu totul altă statistică, datând din 2008. Adrian Ibănescu, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii spune că ar trebui expertizate 76 de clădiri cu destinaţie de locuinţă în Braşov, 4 în Făgăraş şi Rupea, 3 în Zărneşti şi Codlea şi 2 în Săcele. Cel mai ciudat răspuns publicat de „Gândul” a fost cel al primarului George Scripcaru: „Ce, dom"le, a fost cutremur în Japonia şi gata, credeţi că o să fie şi aici şi o să cadă Braşovul?”.
