Ziua sfinţirii apelor

Creştinii din Bisericile Apostolice (Ortodoxă, Romano­-Catolică şi Greco­Catolică) celebrează miercuri Botezul Domnului sau Boboteaza, care încheie, în tradiţia populară românească, ciclul sărbătorilor de iarnă.
Este considerată unul dintre praznicele cele mai mari ale creştinităţii, numit şi  „Epifania” („Arătarea Domnului”). Sf. Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, L-­a cunoscut pe Mântuitorul lumii , venit la răul Iordanului, şi L­-a arătat mulţimilor, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii". În acel momnet, din cer a răsunat glasul Părintelui, zicând: „Tu eşti Fiul meu Cel iubit, întru care am binevoit” , iar deasupra lui Hristos se vede Duhul Sfânt plutind în chip de porumbel. În acest fel, Dumnezeu Însuşi Se arată: Unul în trei feţe, Treime Sfântă şi nedespărţită. Până în secolul al III­-lea, în Apus, respectiv până în veacul al IV-­lea, în Răsărit, Naşterea Domnului se prăznuia o dată cu Botezul, în 6 ianuarie, ele fiind ulterior separate. În toate bisericile şi mănăstirile româneşti se face astăzi sfinţirea „Apei celei Mari“, numită "Agheasma mare", care nu se strică, ci îşi păstrează, ani după ani, puterea de a sfinţi şi de a vindeca. Există credinţa că, începând de astăzi, toate apele se sfinţesc.