Interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş, a murit în noaptea de luni spre marți într-un spital din Cluj, în urma unui infarct. Cunoscutul taragotist avea 80 de ani.
Directorul Casei de Cultură a Studenților Cluj, Flavius Milășan, a declarat că detaliile privind înmormântarea lui Dumitru Fărcaș vor fi comunicate de familie.
„În noaptea de luni spre marți a decedat Dumitru Fărcaș în urma unui infarct, era internat la un spital din Cluj-Napoca. În luna mai a împlinit 80 de ani. Era pensionar, dar avea și funcția de consultant artistic la Casa de Cultură a Studenților Cluj, iar Sala Mare a instituției îi poartă numele. Transmitem condoleanțe familiei”, a spus Flavius Milășan.
În luna mai, Dumitru Fărcaş a împlinit vârsta de 80 de ani, ocazie cu care preşedintele Klaus Iohannis i-a oferit Ordinul Naţional „Serviciu Credincios” în grad de cavaler.
Detaliile înmormântării vor fi stabilite de familie şi vor fi comunicate ulterior.
Născut pe 12 mai 1938, Dumitru Fărcaş era originar din Maramureş, însă s-a stabilit în Cluj-Napoca după terminarea studiilor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, în 1967.
A făcut parte dintr-o familie cu tradiție muzicală: bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. Apoi familia a deținut un clarinet, pe acre membrii au învățat să-l utilizeze cu talent. Dumitru Fărcaș s-a familiarizat cu instrumentul și s-a înscris la liceul de muzică în 1956. Din 1962 până în 1967 a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi.
Dumitru Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, a învățat autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului.
Şi-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureşul” din Baia Mare (acum, cunoscut drept Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania“), fiind membru fondator, punând bazele formațiunii muzicale alături de alți pasionați de folclor, încă de când studia la Conservator. În 1962, a preluat Ansamblul „Mărţişorul” al Casei de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, împreună cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale.
De-a lungul anilor, Dumitru Farcaș a obținut numeroase premii. Pot fi amintite Premiul I și titlul de laureat al concursului din cadrul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, Helsinki (1962); Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris (1972); Premiul Ethnos (1991) sau Premiul I la Festivalul Internațional de la Bruxelles (1999).
În anii 1977 şi 1999, artistul a primit din partea Institutului Smithsonian Washington DC, SUA, diplome de onoare.
Un amănunt întipărit în inimile și memoria românilor: emisiunea „Tezaur Folcloric“, difuzată de TVR, poartă un generic audio semnat, la taragot, de Dumitru Fărcaş.
A cîştigat tot ce se putea cîştiga... Discul de aur, Ciorchinele de aur, Medalia de aur, cel mai bun şef de orchestră.
Dumitru Fărcaş a primit titlul de „cetăţean de onoare” al oraşului Phenian (Coreea de Nord) şi al oraşelor Cluj-Napoca, Bucureşti, Reşiţa şi Baia Mare. A fost preşedinte de onoare al Congresului Internaţional al Taragotiştilor.
În 2002, artistul a primit Crucea naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, iar în 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, Categoria D - „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.
În 2008, Dumitru Fărcaş a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
Foarte discret cu viața lui personală, artistul declara în urmă cu câțiva ani că are „o familie frumoasă și un copil de care este mândru”. Dumitru Fărcaș a fost căsătorit de două ori, iar pe cea de-a doua soție a convins-o să lase America pentru el.
Prima sa soție, Aurica, era biolog, la laboratorul de analize medicale al spitalului de copii din Cluj. Aurica i-a dăruit taragotistului o fiică, Andreea, de care Fărcaș avea să declare peste ani că este foarte mândru.
Pe Elena, cea de-a doua soție, Dumitru Fărcaș a convins-o să renunțe la America, după 13 ani și să se mute cu el în Cluj-Napoca.
Dumitru Fărcaș avea în derulare proiecte. Împreună un grup de folclorişti valoroși, pregătea un program dedicat Centenarului, care să includă spectacole atât în ţară, cât şi în străinătate.
„Câta vreme vom mai fi noi în viață, folclorul românesc nu dispare. Folclorul face parte din structura ființei noastre, a românilor, ne identifică existența, ne însoțește de cand ne-am născut ca popor. De aceea zic: numai daca va pieri românul va pieri și folclorul național, atunci și nici atunci, deoarece se vor găsi alte seminții care să păstreze acest tezaur melodic, muzica românului fiind deja parte a patrimoniului universal. Nu ştiu prin ce miracol a ajuns România să stăpînească cel mai bogat folclor din lume, fără nicio exagerare! Sîntem, aşadar, o ţară bogată şi din acest punct de vedere ”, mărturisea într-un interviu marele maestru.
Iubitul taragostist a susținut de-a lungul carierei sale numeroase spectacole și la Brașov.
Decesul lui Dumitru Fărcaş reprezintă „o pierdere imensă” pentru folclorul românesc și pentru noi, românii...
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
