Bianca Elena Constantin, câştigătoarea de anul trecut a concursului Miss Universe România, a acordat un interviu despre această experienţă unică de a fi timp de un an cea mai frumoasă fată din ţara ta.



Cum ai ajuns sa participi la selectia nationala pentru Miss Universe?

Intr-o zi obişnuită de duminica, ma plimbam prin Baneasa Shopping City, cand, dintr-o data, am vazut o masina frumoasa, cabrio, expusa. Mai târziu urma să fie a mea. Aceasta mi-a atras atentia, asa ca m-am apropiat pentru a o admira. In spatele ei se afla un panou mare pe care scria: "Miss Universe Romania poti fi chiar tu! Inscrie-te in competitie!"  Fireşte că mi-a fost trezită curiozitatea!Odata ajunsa acasa am intrat pe site-ul www.missuniverseromania.com, am deschis pagina de înscrieri, am completat formularul, am adăugat 3 fotografii şi în 2 minute eram deja pe lista de concurente. Dupa aproape o saptamana am fost sunata si am aflat ca am reusit sa ma numar printre cele 200 de fete care urmau sa se prezinte la prima proba de concurs: un interviu si o sedinta foto. Am trecut cu brio preselecţia, m-am ambiţionat şi am rezistat aproape eroic în perioada de cantonament, iar în finală am reuşit să-mi stăpânesc cu greu emoţiile şi să-i conving pe membrii juriului şi pe telespectatori, că eu trebuie să merg în finala Miss Univers 2009. Am reuşit, iar acum când privesc în urmă, mi se pare de necrezut. De aceea am şi spus în interviul de pe site-ul concursului, că-mi place să merg la cumpărături. O zi de shopping mi-a schimbat radical viaţa.
Selectia nationala pentru Miss Universe a fost o experienta frumoasa pentru toate finalistele. Impreuna am reusit sa formam o familie si sa facem din vara lui 2009 o amintire de neuitat.


Ti-ai dat seama sa fi existat invidii, rautati, angoase din partea cuiva?

Invidii, rautati, angoase... e prea mult spus. Ca in orice competitie, oboseala, tensiunea, dorinţa de a câştiga îşi spun cuvântul, dar toate fetele ştiau că pot fi depunctate dacă iscă situaţii conflictuale, aşa că am reuşit toate să ne stăpânim… pe cât a fost posibil. Nu ne-am pus piedici în culise, nu ne-am ars rochiile cu fierul de călcat, nu ne-am ars părul cu placa… dacă asta vroiaţi să ştiţi.

Ce experinta ai in acest domeniu? Vorbeste-ne putin despre tine.

Mi-am dorit de mică să întru cumva în industria modei, a frumuseţii. Calităţile fizice m-au ajutat, aşa că am mai participat la concursuri de frumuseţe, prezentări de modă, fără ca aceste activităţi să fie principala mea preocupare. Am câştigat şi câteva premii, dar nu mi-am imaginat niciodată că voi putea călca la un moment dat pe uremele Danielei Nane, Robertei Anastase sau ale Monicăi Tusac. Cred că orice fată din România a urmărit măcar o dată, la televizor, o ediţie a concursului Miss Universe. Care dintre noi nu s-a imaginat vreodată pe scenă, ca fiind încoronată regină a frumuseţii. Dar şi pentru mine, ca probabil pentru majoritatea dintre noi, era un vis frumos.
Sunt o fată obişnuită, născută şi crescută în Piatra Neamţ, cu o familie minunată, părinţi extraordinari, bunici iubitori si de aproape un an am o surioară de care am grijă ori de câte ori merg acasă. Am absolvit Colegiul Naţional “Calistrat Hogaş” din oraşul meu, iar în prezent sunt studentă în anul al II-lea la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno – Americane. Am admirat şi admir în continuare o serie de prezentatori de televiziune, ceea ce m-a făcut la un moment dat să-mi doresc să devin relizatorul şi gazda unei emisiuni tv. Acum, după toată experienţa prin care am trecut, mi-am dat seama cât de important este să fii bine pregătit, mai ales când vine vorba despre apariţii tv. Îmi voi continua studiile, pentru că principala mea dorinţă este să devin un bun avocat, iar la un moment dat, când voi simţi că pot să trec pragul unei televiziuni, cu profesionalism, aş vrea să produc o emisiune în care să vorbesc telespectatorilor despre drepturile omului. Până atunci, însă, mă pregătesc zilnic pentru a-mi duce la bun sfârşit mandatul de Miss Universe România 2009.

Care a fost pregatirea pentru un asemenea concurs? Cu cat mai multe detalii dai, cu atat mai bine. Te infometezi, urmezi un program strict de sport, frecventezi saloanele de infumusetare?


Poate nu toată lumea ştie că Miss Universe nu este doar un concurs de frumuseţe. Este o competitie a rezistentei fizice, a stabilitatii psihice, a echilibrului emotional si mai apoi, o intrecere intre fete aproape perfecte din puct de vedere fizic. Miss Universe este o lectie de viata nu numai de frumusete. Pentru mine scoala a inceput chiar pe 27 iunie 2009, odata cu obtinerea titlului Miss Universe Romania 2009. Înainte de plecarea în Bahamas, la finală, am avut o perioadă de 3 săptămâni de pregătire în Statele Unite (Los Angeles, New York, Washington).
Am invatat cum sa-mi aleg cuvintele in functie de interlocutor. Am invatat sa merg pe un podium de concurs, am luat lectii de machiaj de la cei mai mari make-up artisti ai lumii, lectii de coafura, de stil vestimentar, de engleza. Am invatat sa folosesc regulile diplomatiei, am invatat importanta secundei si ca punctualitatea trebuie sa fie o lege pentru noi toti. Am invatat sa ascult, dar sa ma si fac ascultata. Am invatat cum este o competitie fara rautati si invidii. Am invatat multe lucruri pentru care le sunt recunoascatoare celor care mi-au dat sansa sa traiesc toata aceasta perioada minunata. Fireşte că din tot acest program nu au lipsit orele de exercitii fizice. M-am pregătit cu  Teddy Bass, antrenorul lui Cameron Diaz, am urmat un program de masa fix, dar in niciun caz nu m-am infometat.
O prioritate a fost schimbarea culorii părului. Probabil ştiţi că după concurs am primit şi o poreclă: “Blonda de la Drept”. Era şi firesc să se întâmple aşa. Oricine apare la televizor, măcar o dată, primeşte un “diminutiv”. Pe mine nu m-a deranjat nicio clipă, pentru că întâmplător, Reese Witherspoon este actiţa mea preferată, aşa că este o bucurie să fiu identificată cu unul dintre personajele pe care le-a jucat.


Care crezi ca sunt atuurile tale, ce caracteristici de-ale tale pot convinge juriul ca meriti un premiu de miss?


In primul rand fiecare participantă la un astfel de concurs trebuie sa fie pregătită să câştige dar să şi piarda. La mine au fost valabile ambele variante. După bucuria succesului din România, a venit dezamăgirea necalificării în Top 15 în Bahamas.
Întotdeauna m-am bazat pe naturaleţea mea. Nu am încercat niciodată să joc un personaj cu care nu mă identific.
În ceea ce priveşte atuurile, ele nu exista. Nu poţi urma o reţetă care să convingă pe toată lumea. Tinerele care doresc să participe la un astfel de concurs, la nivelul de profesionalism al competiţiei Miss Universe, trebuie să ştie că acolo nu te ajută nimeni. Nu contează de câte ori te-au fotografiat paparazzi, ce maşină conduci, ce firmă preferată de genţi şi de pantofi ai, sau cum se numeşte ultimul tău iubit. Contează să fii sociabilă, să ai ce discuta cu celelalte concurente, cu organizatorii, să fii punctuală, să urmezi indicaţiile coregrafilor, regizorilor, supraveghetoarelor, să fii creativă, să răspunzi corect la întrebări şi să ai o înfăţişare de nota 10.



Cum a fost experienta Miss Universe? Ce anume a trebuit sa faceti acolo, cat timp ati stat, cum v-ati pregatit? Am vazut imagini cu voi, concurentele, inotand cu delfinii, facand scufundari. Povesteste-ne, te rog, pe larg.

Participarea la concursul Miss Universe a fost mai mult decat o lupta pentru un titlu. Stiam inca din tara ca va fi o competitie dificila, ca programul va fi incarcat, ca vor participa 84 de concurente, din 84 de tari cu culturi si conceptii diferite, dar nu mi-am imaginat ca va fi atat de greu. M-am simtit exact asa cum mi s-a spus ca o sa ma simt. Inainte de plecarea in Bahamas am avut o intalnire cu doamna Monica Grosu Tusac – reprezentanta Romaniei la Miss Universe in anul 1995, care mi-a spus ca ma voi simti ca o printesa pe toata perioada si ca in afara de asta voi simti inca de la primii pasi pe aeroport un foarte puternic sentiment de patriotism. Asa a si fost. Primul lucru pe care l-am facut a fost primirea esarfei pe care scria Romania. Acolo nu ne stia nimeni dupa numele de botez ci numai dupa numele tarii.  Asa ca m-a chemat Romania timp de 3 saptamani. Frumos nume!! (hi, hi)
Dupa aceea am intalnit celelalte concurente. Fiecare nu mai prididea sa povesteasca tot felul de lucruri despre tara ei. Normal ca in momentul acela am inceput si eu sa le spun cat de frumos este in Romania si ca sunt sigura ca si noi am putea gazdui o competitie ca Miss Universe.
Organizatorii au avut grija sa fim tratate ca adevarate staruri. In afara de conditiile de cazare din Compexul Atlantis, va pot spune ca eram impartite pe grupuri de 4 fete, care aveam o supraveghetoare si un agent de securitate. Nu faceam nicio miscare fara ei, nici la masa, nici la baie, nici la cumparaturi, nici la repetitii, nicaieri. Supraveghetoarea mea, doamna Karen Elliott este mama unei foste Miss Teen Kansas. Stia aproape orice despre concursurile de Miss si despre cum sa incurajeze o concurenta. Chiar mi-a fost ca o mama.
Distanta intre turnul Royal si sala Atlantis (unde s-a desfasurat spectacolul) era destul de mare, iar turistii se adunau pe tot acest drum si ne faceau fotografii, ne aplaudau si ne strigau... Am auzit de multe ori Romaniaaaaa!!! Si aplauze. A fost minunat!
Daca intrati pe internet si cautati imagini cu Atlantis, veti vedea ca am avut oportunitatea sa traiesc 3 saptamani in Paradis. Nu ma refer la numele real al insulei (Paradise Island) ci la peisaj si la toate conditiile oferite atat de tara gazda cat si de organizatori.
Complexul Atlantis a fost construit dupa mitul orasului scufundat. De jur imprejurul celor 5 hoteluri sunt lacuri ce permit sutelor de specii marine sa traiasca in conditii asemanatoare celor din mediul natural. Te trezesti dimineata si dai cu ochii de pisici de mare, rechini, delfini, tot felul de pestisori care mai de care mai colorati si asta nu numai daca te plimbi prin curtea hotelului ci chiar in interior, pentru ca parterul arata ca un adevarat acvariu. Cuvintele mele sunt prea putine pentru a va descrie frumusetea acelui loc.
Mi-au mai placut organizarea si desfasurarea concursului. Acum ca s-a terminat raman numai cu amintiri frumoase, pentru ca ce poate fi mai interesant pentru o fata de 20 de ani, decat evolutia pe scena celui mai mare concurs de frumusete din lume. Au auzit numele meu si al tarii mele oameni din 180 de tari plus cei 3000 de spectatori. Totul era coplesitor pe scena, decorul acela minunat, care-si schimba culorile in functie de rochiile concurentelor, Jack – regizorul de platou, care era plin de energie indiferent de durata repetitiilor si fara de care niciuna dintre noi nu am fi stiut cand sa ne uitam la public, cand la juriu, cand la camere, cei doi coregrafi, care sincera sa fiu mi-au amintit de doamna Beatrice Rancea – coregrafa noastra de la concursul din Romania, ce sa mai spun despre staff-ul impresionant de la NBC si de la Organizatia Miss Universe. Totul mergea ca intr-o uzina: ca pe roate si pe banda rulanta.
Programul a fost ca la armata. N-am facut armata, dar din auzite, va spun ca seamana foarte bine cu ce am trait eu in cele 3 saptamani. N-a fost usor nici in Romania, la selectia nationala, dar programul de la Miss Universe a intrecut orice asteptare.
Fiecare zi incepea la ora 5.00. Aveam pana la ora 7.00 sa ne machiem , coafam, aranjam si sa coboram la micul dejun. La ora 8.00 toata lumea era in autobuze pregatita de filmari. S-au realizat clipuri cu cele mai interesante zone turistice din Bahamas, care au fost difuzate in cadrul spectacolului de pe 23 august. In afara de acestea am avut alte filmari cu obiectele pe care fiecare le-am primit cadou – rochii, costume de baie, pantofi, genti de voiaj, articole de machiaj si coafura, ustensile pentru machiaj si coafura, camere de filmat, etc. Am primit o multime de daruri!
De cele mai multe ori masa de pranz o primeam la pachet, pentru ca nu mai aveam timp sa revenim la hotel. Dupa amiaza aveam repetitiile pentru defilari, primele doua saptamani intr-o sala mare, in care scena era desenata pe podea. Asta m-a amuzat foarte tare, a fost exact ca la Bucuresti. Si la selectia nationala de fiecare data cand depaseam linia trasata pe podea, ne anuntau ca tocmai am cazut de pe scena.
Cina era programata pe la ora 19.00, de la ora 20.00 la ora 21.00 aveam intalnirile cu delegatiile din tarile noastre. Asta m-a ajutat foarte mult, sa-i stiu pe Mike si pe Valentina acolo. Multe dintre fete erau trimise in camere dupa cina, pentru ca nu aveau pe nimeni care sa le sustina, sa le sfatuiasca. Faptul ca eu am mers la camera de vizite in fiecare seara, m-a facut sa-mi pastrez echilibrul emotional.
Totul era calculat la secunda, au mobilizat toata politia Insulelor Bahamas, care s-a alaturat echipei de 450 de oameni veniti din America.
 Peste tot erau agenti de securitate si supraveghetori cu statii de intercomunicatie si totul era facut astfel incat sa nu intram in contact cu nimeni, sa fim total protejate si in siguranta. Totusi sa ai pe cap 84 de fete cu varste cuprinse intre 18 si 27 de ani, nu cred ca este deloc usor... Au fost şi întamplari amuzante. Vizita la Dolphin Cay, unde am dansat cu delfinii, am inotat cu ei si i-am pupat, cursele pe traseele de apa construite in cadrul complexului, coborarile pe toboganele cu apa.  Cea mai amuzanta intamplare a fost ca pe unul dintre cele mai abrupte tobogane, m-am dat de mai multe ori. Eu sunt mare amatoare de parcuri de distractie, asa ca de fiecare data cand am ocazia ma dau in toate masinutele, rotile, gargaritele, respectiv pe toate toboganele. Ei bine, unul dintre ele mi-a venit de hac, si nu mie cat costumului meu de baie... slipul meu a suferit mari daune, agatandu-se la o imbinare de tuburi... Toata lumea a ras... mai putin eu... noroc ca nu era costumul pentru concurs. O intamplare mai putin fericita, a fost in ziua spectacolului, la repetitia generala, cand toata lumea era cu nervii intinsi la maxim si la iesirea de pe scena una dintre fete mi-a calcat trena de la rochie. Mi s-a descusut un pliu, pe care a trebuit sa mi-l cos pe loc, cu ce-am avut la indemana. Atunci chiar a fost unul dintre momentele in care am simtit ca cedez... si totusi am rezistat.

Ai avut emotii, temeri pe toata aceasta perioada cat ai fost in Bahamas?

Emotii am avut la inceput. A fost pentru prima dată când am călătorit singură. Chiar am avut nişte peripeţii, pe drum spre Nassau. Am făcut escală la Praga şi la biroul de tranzit am dat peste o doamnă care a făcut exces de zel în câmpul muncii chiar în ziua aceea. Până în Bahamas mai trebuia să fac o oprire în Atlanta Statele Unite. Deşi aveam viză de America, doamna respectivă n-a vrut să mă lase să mă îmbarc. Când i-am mai spus şi că reprezint România la Miss Universe, s-a înverşunat şi mai rău. Noroc că aveam la mine contractul cu Organizaţia Miss Universe din New York şi după ce m-a ţinut o oră acolo, mi-a dat biletul de îmbarcare. Am răsuflat uşurată şi m-am urcat în avion, pregătită să trag un pui de somn, până în America. Am stat ce-am stat şi după 2 ore ne-au anunţat că avionul nu mai decolează pentru că are o defecţiune tehnică. Am crezut că mor. Eu trebuia să fiu în Nassau pe 2 august, să-mi iau în primire costumele de baie, pantofii, să predau ţinutele mele pentru probe de lumini, în fine, am crezut că voi pierde concursul. Am înnoptat la Praga şi am plecat cu cursa de a doua zi. După ce am prins şi avionul din Atlanta am răsuflat iar uşurată şi mi-am zis: “Gata, e totul în regulă! Nu mai are ce să se întâmple!”. Ei bine, n-a fost aşa. Din cauza întârzierii, nu a ajuns bagajul. Adică valiza co rochia de seară, costumul naţional şi sandalele de concurs. În mintea mea, era totul ruinat, însă organizatorii s-au dat peste cap, au intervenit la cel mai înalt nivel la liniile aeriene şi până la urmă, pe 4 august am intrat în posesia valizei buclucaşe. Vă daţi seama că după toate aceste lucruri numai de emoţii nu-mi ardea. Bine, v-aş minţi să vă spun că nu am avut trac. Mi s-a ridicat pulsul şi la proba primului interviu, dar nu s-a comparat cu cel pe care mi l-a făcut doamna de la tranzit, din Praga…

Ce anume te-a incantat cel mai mult in Bahamas si ce nu ti-a fost pe plac? Te poti referi la concurs, organizarea lui, locul unde s-a desfasurat, localnici – daca ati luat contact cu ei – participanti la Miss, promovarea ta in Romania, daca presa romana ti-a dat sau nu atentia cuvenita, etc.

Mi s-a părut extraordinar un lucru. Bahamas a cheltuit foarte mulţi bani, de la bugetul de stat, pentru a fi gazda acestui concurs, însă, niciunul dintre localnici sau reprezentanţi ai presei nu a comentat negativ despre asta. Şi nu vă imaginaţi că o duc foarte bine. Totul se bazează acolo pe turism. Erau atât de mândri că Miss Universe se desfăşoară în ţara lor, atât de primitori şi foarte bine informaţi despre toate concurentele. Nu avea ce să nu-ţi placă acolo. Organizarea concursului a fost impecabilă. Totul era cronometrat la secundă. Toţi erau foarte calmi, nu ţipau, nu se certau. A fost extraordinar! Mi-ar plăcea să putem găzdui şi noi Miss Universe, la nivelul la care au făcut-o cei din Bahamas.

Care a fost reactia familiei, a colegilor, vecinilor tai dupa participarea la Miss Universe? Te trateaza lumea diferit acum?

Tatăl meu a fost în sală la selecţia naţională. După ce am primit Premiul presei, atât eu cât şi el am fost siguri că nu voi câştiga. În momentul în care Valentina a spus “Miss Universe România 2009 este Bianca Elena Constantin!”, nu ne-a venit să credem. Tata nu a crezut nici atunci, până nu m-am dat jos de pe scenă cu tiara pe cap. A şi spus la un moment dat “Dar credeam că totul este aranjat…” După concurs am mers la Piatra şi ai mei au organizat o mega-petrecere surpriză la care au fost prezente toate neamurile şi toţi prietenii. Tata a luat decizia pe loc să vină la Nassau, la finală. A zis el că-mi poartă noroc. A făcut un mare efort financiar şi a ajuns până la urmă şi la finală.
Fireşte că după ce au început să scrie toate ziarele despre mine, să fiu învitată în emisiuni de televiziune, toţi prietenii şi cunoştinţele mele au crezut că mă voi schimba radical. M-am schimbat, dar zic eu că în bine. Sunt mult mai organizată cu timpul meu, ştiu exact ce trebuie să fac pentru a ajunge acolo unde doresc, dar asta nu mi-a afectat o clip relaţia cu cei din jur. Colegii de la facultate sunt foarte drăguţi, m-au felicitat, suntem prieteni buni în continuare, aşa cum am fost şi înainte de această nouă etapă a vieţii mele. Am câştigat prieteni noi. Acum Valentina, Alina şi Mike (organizatorii selecţiei naţionale) sunt părinţii mei din Bucureşti. Şi am mai învăţat un lucru prietenii adevăraţi îţi sunt aproape şi la bine şi la rău. Aş putea spune eu despre unele persoane că s-au schimbat. Dar asta este o altă istorie şi nu merită povestită…

Ce parere ti-a facut cea care a castigat?

Pentru prima dată în istoria concursului Miss Universe a câştigat aceeaşi ţară, doi ani consecutiv. Stefania Fernandez este o tanara in varsta de 18 ani care a avut “şansa” să se nască şi să crească în Venezuela. Acolo există o tradiţie de zeci de ani în ceea ce priveşte concursurile de frumuseţe. Fetele merg încă de mici la şcoli specializate în industria frumuseţii. Oficialităţile din Venezuela pun mare preţ pe tot ce înseamnă competiţia în materie de frumuseţe. Cres şi se dezvoltă într-un mediu care le pregăteşte de mici pentru “momentul încoronării”. Stefania, deşi este foarte tânără, a înţeles perfect tot ce se întâmplă şi a acţionat ca atare. I-a fermecat pe toţi! Adevărul este că e încântătoare! Are acel magnetism care te face să nu-ţi iei ochii de la ea.


Ai regrete, consideri ca, daca ai fi facut ceva diferit, finalul acestui concurs ar fi fost altul, favorabil tie?

Singurul regret este că nu m-am calificat în Top 15, aşa cum ne propusesem cu toţii la Bucureşti. Ştiţi cum se spune “După război, mulţi viteji se arată!”. Oricare dintre noi dacă ar avea posibilitatea să retrăiască un moment poate că ar schimba ceva. Eu am făcut tot ce mi-a stat în putere la momentul respectiv, pentru a avea o evoluţie bună. Ceea ce s-a şi întâmplat, ca dovadă tot ce a urmat după această competiţie. Nu-mi pare rău pentru nimic. Am trăit o experienţă unică, mi s-a schimbat viaţa total şi chiar vreau să le încurajez pe frumoasele României să încerce să-şi îndeplinească un vis şi să se înscrie în competiţie în 2010.


Am inteles ca evolutia ta continua, ai primit un contract in SUA. Da-ne, te rog, amanunte. Pe ce perioada este semnat, ce anume trebuie sa faci?

Imediat după încheierea concursului Miss Universe, am semnat un contract de reprezentare a imginii casei Alexia Designs. Este un brand prezent în Marea Britanie, China şi Statele Unite ale Americii. Condiţiile şi durata contractului sunt confidenţiale, dar vă pot spune ca voi călători frecvent în Statele Unite şi Marea Britanie pentru a fi prezentă la toate evenimentele la care participă Casa Alexia. Am realizat o şedinţă foto la New York, împreună cu Fadhil Berisha – fotograful oficial al Organizaţiei Miss Universe, am participat la National Bridal Show, în Chicago şi urmează să plec în Anglia pentru un alt mare eveniment. Vă voi da detalii la momentul respectiv. Între timp particip în calitate de model dar şi de promotor al brandului Miss Universe România, la foarte multe evenimente, aici în România. De curând chiar am fost “mireasa” colecţiei UGG Australia.


Odata cu semnarea acestui contract cu americanii, ai facut cunostinta si te-ai lasat pe mana Anastasiei Soare si altor specialisti in infrumusetare. Cum a fost sa fii clienta unor profesionisti la care fac coada si marile vedete hollywood-iene, si ce anume au schimbat la infatisarea ta?

Anastasia...a fost mamica mea temporara, pe timpul perioadei de pregatiri din Los Angeles.
Am vizitat-o la biroul ei, unde marturisesc ca mi-ar placea si mie sa lucrez. A reusit sa creeze o atmosfera in care angajatii nici nu simt cum trece timpul. S-a inconjurat de cei mai simpatici si mai bine pregatiti oameni si asta face ca lucrurile sa mearga ca pe roate.
Pentru cateva zile, aproape ca m-a infiat. M-a gazduit in casa ei minunata, am luat micul dejun impreuna, m-a dus la cursurile de machiaj si coafura si m-a pregatit intens din punct de vedere psihologic, pentru competitia Miss Universe.
Aşa cum vă spuneam am avut oportunitatea sa trec printr-un stadiu de pregatire de aproape trei saptamani, in Statele Unite ale Americii. Anastasia cand se implică intr-un proiect are grija ca el sa fie dus la bun sfarsit da capo al fine. Asa ca a avut grija ca reprezentanta Romaniei la Miss Universe sa aiba parte de tratamentul unei adevarate vedete de la Hollywood. Fireste ca prima oprire a fost la salonul Anastasia Beverly Hills, unde mi-a modificat forma si culoarea sprancenelor si in plus fata de asta, a umblat putin si la forma fruntii. Fruntea este foarte importanta pentru un model, pentru ca are rolul de a pune in valoarea, sau nu, toate trasaturile fetei.  Apoi am mers impreuna la Tracy Cunningham – cunoscuta hair stylist. Tracy a fost de parere ca trebuie sa-mi suviteze parul si in plus fata de asta, mi-a aplicat tratamente, pentru hranire si stralucire si dupa 7 ore de munca, rezultatul a fost incredibil. Trebuie să vă spun că până să-mi vină rândul la coafură, am aşteptat pe aceeaşi canapea cu Renee Zellweger. Nu-mi venea să cred că stau lângă ea. Este atât de naturală şi expresivă! Era plin la intrare în salon de paparazzi. Au urmat lectiile de machiaj personalizate cu schite pe trasaturile fetei, cursurile de coafura, sfaturile referitoare la discurs, expresii pentru sedintele foto si fireste, orele de intretinere fizica.

Ai 20 de ani. Ce drum te vezi apucand, ce traseu profesonal iti doresti, ce-ti propui sa realizezi in cariera sau personal?


Aşa cum am mai spus, sunt sunt studentă în anul al II-lea la Drept şi scopul principal este acela de a-mi finaliza studiile şi de a deveni un bun avocat. Între timp am şi multe alte lucruri de făcut. Sunt Ambasador al Fundaţiei Blue Heron, care acordă burse universitare tinerilor proveniţi din centre de plasament, mă implic în campaniile umanitare în care cred. Sunt voluntar Crucea Roşie în proiectul “Banca de alimente”, sunt voluntar al Asociatiei de Interventie Terapeutica in Criza în proiectul “Stop abuzului sexual împotriva minorilor!”. Am un program foarte încărcat cu ore la şcoală, participări la evenimente, încerc să mă întâlnesc cât de des pot cu tineri mai puţin fericiţi decât mine. Cred că un om există prin ceea ce lasă în urma lui, aşa că mi-am propus să fac multe lucruri care să-i ajute pe cei care nu au avut şansa mea.Probabil că asta voi face şi după terminarea “mandatului” de Miss Universe România şi fireşte că la un moment dat îmi voi întemeia o familie aşa cum mi-o doresc. Dar până atunci mai este…

Caravana “Miss Universe poţi fi chiar tu!” va fi la Braşov în perioada  8 şi 9 mai, iar preselecţia va avea loc în Club Kasho. Pentru înscrieri accesaţi www.missuniverseromania.com.