Sari la conținut

Povestea satului cu secui, scufundat de Ceauşescu

La Muzeul de Artă din Braşov a fost vernisată ieri expoziţia de fotografie "Poduri pentru toleranţă", dar a fost lansat şi romanul-eseu al lui Géza Szávai (foto), "Ierusalimul Secuiesc", ambele tratând un moment tragic al istoriei României: scufundarea, în anii "80, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu a unui sat ai cărui locuitori (toţi secui) s-au convertit, la iudaism, în urmă cu mai bine de 500 de ani.


Poveste cutremurătoare. Iudaicii, care nu erau evrei, au avut de suferit, fiind discriminaţi de etnicii maghiari, iar în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, membrii secui au suportat consecinţele politicii antisemite. Autorul consideră expoziţia ca o avanpremieră a prezentării variantei franceze a cărţii la Bruxelles, mai cu seamă că „Ierusalimul Secuiesc” – aşa cum s-a apreciat –„recompune magistral, diacronic si sincronic, din fragmente de istorie personală şi colectivă, icoana cu extensiuni metafizice a unui inepuizabil spaţiu spiritual european: Transilvania”. Tot despre această lucrare, criticul Ion Bogdan Lefter scrie în revista aLtitudini: „O cutremurătoare carte maghiară, transilvană, românească, europeană...”

"În primă fază creştini, locuitorii acestui sat şi-au dorit să revină la rădăcinile creştine, care sunt iudaice, Biblia fiind, în cea mai mare parte, o istorie a poporului evreu", a mai explicat Lefter, istoric şi critic literar.

Carte în trei limbi. La eveniment a participat şi poetul şi viceprim-ministrul Béla Markó, care, în cadrul  simpozionului desfăşurat cu această ocazie, a afirmat că prin subiectul abordat, romanul lui Géza Szávai aduce în discuţie marea dilemă a europenilor: ce Europă vom construi, una cu o identitate comună, în care grupurile etnice să renunţe la identităţi sau limbă, sau una "mozaic", unde fiecare identitate şi zonă să "respire liber"? "Prin convertirea lor, secuii din satul scufundat ne oferă, şi acum, un exemplu: pornind de la ideea de libertate, ei şi-au asumat o identitate. Multe secole, în Ardeal au convieţuit mai multe comunităţi şi cred că este timpul să revenim la acest model", a declarat  Béla Markó.

Cu aceeaşi copertă şi paginaţie, lucrarea lui Géza Szávai este publicată în trei limbi: maghiară, română şi franceză, această variantă urmând a fi lansată şi la Bruxelles iar o parte a fotografiilor cuprinse în expoziţia "Poduri pentru Toleranţă" (ce au fost expuse deja la Budapesta, Frankfurt şi Viena), se află expuse în muzeul braşovean, până în 11 septembrie.

Comentarii

Ultimă oră