De la apariţia etanolului, constructorii de maşini au fost forţaţi să se orienteze spre producţia masivă de maşini adaptate. Hibridele pot fi electrice, cu biocarburanţi sau gaz natural.

Din 2005, când preţul carburanţilor a explodat şi această tendinţă nu pare să se oprească, s-au studiat şi testat noi modele de motoare care să consume cât mai puţin.
Etanolul se foloseşte pe scară largă în ţările sud-americane, cum ar fi Brazilia, care este primul producător mondial. Din 1970, milioane de maşini funcţionează cu acest biocarburant obţinut din trestie de zahăr. Aproximativ o treime din vehiculele vândute astăzi în aceste ţări sunt alimentate cu bioetanol. Statele Unite ocupă a doua poziţie în lume, ei extrăgând bioetanolul din ovăz. Europa produce puţin bioetanol în raport cu Brazilia şi Statele Unite, şi acesta este extras în principal din grâu şi sfeclă de zahăr. Etanolul permite reducerea considerabilă a emisiilor de bioxid de carbon. Pe piaţa din Europa, Ford a adus pentru prima dată maşini care funcţionează cu acest tip de energie, şi anume Ford Focus echipat cu o motorizare 1.8 Bioflex, care dezvoltă 125 CP, şi care poate funcţiona cu bioetanol E85 (85% etanol şi 15% benzină), cu benzină sau cu un amestec de benzină şi bioetanol în acelaşi rezervor. Maşina poate să atingă o viteză maximă de 198 Km/h la un consum mediu de 7l/100 km.

Alţi producători care s-au orientat spre construcţia de maşini cu etanol sunt: Renault, cu modelul Clio Hi-Flex, Saab cu 9-5 BioPower, Volvo C30, S40 şi V50 FlexiFuel.
Gazul natural este şi el o alternativă, având în vedere că acesta diminuează emisiile de bioxid de carbon cam cu 20% comparativ cu benzina şi nu emite nici oxid de sulf sau plumb. Citroën propune modelul C3 1.4i Gaz Naturel care are un motor ce dezvoltă o putere de 68 CP şi un cuplu de 110 Nm. Injecţia gazului se face direct în chiulasă, prin intermediul a patru injectoare, şi permite optimizarea consumului, păstrând performanţe convenabile. Cu un volum al rezervorului de gaz de 56 de litri şi rezervor de benzină, autonomia globală ajunge până la 700 de km.

Hibridele electrice, care sunt cele mai de viitor, sunt dotate, în general, cu un motor pe benzină şi un motor electric. Dintre modelele cele mai cunoscute să amintim Toyota Prius, Lexus RX 400h, un SUV care beneficiază de aceeaşi tehnologie hibridă de la Toyota Prius având un motor pe benzină şi două motoare electrice, atinge cu uşurinţă 200 km/h şi ajunge la 100 km/h în 7,6 secunde. Consumul mixt este de 8,1l/100 km. De asemenea, o maşină foarte bine vândută la ora actuală este Honda Civic Hybrid, cu un motor termic de 95 CP şi un motor electric de 20 CP. Atinge 100 km/h în 11,5 secunde şi o viteză maximă de 185 km/h. Consumul mediu este destul de scăzut, 5,2l/100 km.

Lexus GS 450h este cea mai performantă maşină pe care firma Lexus a produs-o vreodată şi care are şi avantajul unor emisii poluante foarte mici. Este cel dintâi sedan premium cu motor faţă şi tracţiune spate. Limuzina este propulsată de un motor termic V6 de 3.5 litri şi care dezvoltă 296 CP, însoţit de un motor electric 650 V de 200 CP (care nu a mai fost niciodată văzut la o maşină de serie). Maşina are o putere combinată de 345 CP, şi este cea mai puternică maşină hibridă aflată în producţie. Ajunge la 100 km/h în 5,9 secunde. Consumul mixt este de 7,9l/100 km. Consumul mediu al motorului pe benzină este de doar 5,9l/100 km. Viteza maximă este limitată la 250 km/h. Maşina oferă de asemenea şi un nivel scăzut record al emisiilor de bioxid de carbon de aproximativ 137 g/km.