UN OBICEI ÎMPRUMUTAT ÎN ARDEAL DE LA CATOLICI!
În fiecare an, în data de 1 noiembrie, cimitirele din Ardeal şi Banat sunt pline de flori şi luminate de mii de flăcări de lumânari.
Este ziua în care aproape fiecare familie îşi cinsteşte morţii, aducând la cimitir flori, lumânări şi dând de pomană celor sărmani.
Sărbătoarea catolică „Ziua Tuturor Sfinţilor” s-a transformat, în Transilvania, în „Ziua Morţilor”, fiind numită în unele zone şi „Luminăţia”.
În timp, acest obicei al cinstirii celor trecuţi în nefiinţă a fost adoptat şi de ortodocşi, de luterani, reformați, calvini şi unitarieni, fiind acum o sărbătoare care adună în jurul mormintelor zeci de mii de credincioşi. Familiile celor dispăruţi vin la cimitir, cu câteva zile înainte de 1 noiembrie, pentru a curăţa mormintele şi pentru a sădi flori.
În lumea creştină, trecerea în nefiinţă este considerată un eveniment sacru şi este cinstită în diferite feluri, în funcţie de confesiuni, naţiuni, neamuri, comunităţi şi locuri.
Cele mai străvechi obiceiuri de trecere de la viaţa lumească spre cea cerească ţin de legătură sufletească cu cei apropiaţi şi dispăruţi prin pomenirea acestora în rugăciuni şi aprinderea unei lumânări la mormântul acestora, într-o zi anume fixată.
Bisericile occidentale au o zi anume fixată în calendarul confesional pentru pomenirea morţilor. Catolicii au stabilit această zi a morţilor în 2 noiembrie, imediat după ziua tuturor sfinţilor din 1 noiembrie, atunci când se pomenesc toţi sfinţii anonimi necunoscuţi, pentru care sfântul calendar nu prevede o anume zi de pomenire.
În calendarul Bisericii Romano-Catolice, ziua de 1 noiembrie este consacrată tuturor sfinților, iar cea de 2 noiembrie tuturor morților, însă cum cea din urmă este o sărbătoare ce trebuie pregătită din timp , ea începe practic, din dupa-amiaza zilei de 1 noiembrie.
Pentru că în Evul Mediu credincioșii, după Sfanta Liturghie, petreceau toată noaptea de dinainte (1 spre 2 noiembrie) în cimitir, rugându-se pentru sufletele raposaților, astfel se explica motivul consacrarii primei zile a lunii noiembrie drept zi a morților.
Ulterior, Biserica Romano Catolică a introdus în calendarul său, chiar dupa Ziua Tuturor Sfinților, pe cea a tuturor morților. De aici, s-a dezvoltat obiceiul de a merge în după-amiaza zilei de 1 noiembrie în cimitir, de a aprinde lumanări, a duce coronițe de flori și a te ruga pentru sufletele morților, fiind săvârșită și o vecernie (slujbă de seară) special pentru aceștia.
Obiceiul a fost preluat, cel puțin în Ardeal și de Biserica greco-catolică. Și chiar și ortodocșii – în ultimii ani – tind să se alăture în această celebrare a sufletelor celor dispăruți. Obiceiul cu împodobitul mormintelor la start de noiembrie a fost preluat și de către ortodocși, în special în Transilvania, acolo unde influența catolică a fost mai mare.
De câteva zile, comercianţii care ştiu să speculeze momentul au umplut pieţele de crizanteme şi au scos pe mese lumânări, candele şi tradiţionalele cununi şi jerbe de flori care de „Luminaţie” împodobesc crucile din cimitire.
Moşii de toamnă, pe 3 noiembrie 2018
Ziua Morţilor sau Luminăţia este o sărbătoare împrumutată de toţi ardelenii, indiferent de apartenenţa religioasă. Pentru Biserica Catolică şi creştini, „iluminaţia” înseamnă că fiind o zi a aducerii aminte, a reculegerii şi rugăciunii pentru sufletele celor dragi, care nu mai sunt printre noi. Există credinţa că lumânările aprinse în această zi pe morminte vor lumina tot anul calea sufletelor, iar lumina dumnezeiască se va pogorî asupra sufletelor morţilor, aducându-le pacea şi odihna veşnică.
Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morţilor în prima sâmbătă din noiembrie, care anul acesta cade în data de 3 noiembrie 2018. Pomenirea din această zi este cunoscută şi sub denumirea de „Moşii de toamnă”.
Există şi mai multe mituri legate de Ziua Morţilor. În credinţă populară se vorbeşte că în această zi oamenii de la ţară se întorc acasă de la cimitir pe marginile drumului deoarece morţii merg pe mijloc. Se mai spune că este singură zi din an când morţii ies din mormânt şi umbla printre cei vii, fără să fie văzuţi. Şi lumânările au o semnificaţie aparte spunându-se că morţii văd prin intermediul acestora.
Aşa se explică şi faptul că oamenii vorbesc mortul numai de bine şi acolo unde văd un cimitir sau un mormânt pustiu aprind o lumânare.
Valoarea unui om constă nu doar în importanța pe care o dă vieții, ci și a respectului fașă de memoria celor care nu mai sunt. ZIUA MORŢILOR nu ar trebui sa fie infricoșătoare, ci sfântă. Este o zi in care toți cei care au pierdut persoane dragi și le amintesc cu evlavie. Se consideră a fi o zi sfântă, în care spiritele care vin pe pământ sunt binevenite și amintite.
