Începute în prima parte a anului trecut, demersurile privind realizarea unei noi steme a judeţului Braşov au fost finalizate în 12 aprilie 2019, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de Guvern prin care a fost aprobată noua „emblemă”.
Este pentru prima dată după anul 1989 când judeţul Braşov are o stemă oficială, cea anterioară nefiind trecută prin toate „filtrele birocratice”.
Parcurgerea tuturor etapelor procedurale pentru aprobarea noii steme a durat peste un an.
Documentaţia stemei a fost înaintată Consiliului Judeţean Braşov la sfârşitul lunii mai 2018, de către Nicolae Pepene, managerul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, şi dr. Bogdan-Florin Popovici, şeful Serviciului Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale ale României.
Apoi, planşa stemei a fost pictată de dr. Tudor-Radu Tiron, specialist în heraldică, grafician acreditat de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.
După dezbaterea publică şi adoptarea de către Consiliul Judeţean Braşov, propunerea de stemă a fost aprobată şi definitivată în şedinţa Comisiei judeţene Braşov de analiză a propunerilor de steme, întrunită pe 31 octombrie 2018 sub coordonarea dr. Ileana Căzan, din cadrul Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie. Au urmat aprobarea în Comisia Naţională de Heraldică şi elaborarea proiectului de Hotărâre de Guvern, care a fost înaintat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar apoi adoptat de Guvernul României.
Conceptul noii steme a fost gândit de istoricul Nicolae Pepene, director al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, propunerea lui fiind ca pe aceasta să se regăsească toate cele trei „ţări” din judeţul nostru.
„Stema simbolizează în ansamblul ei reunirea celor trei entităţi administrative istorice, Districtul/Judeţul Braşov, Districtul/Judeţul Făgăraş şi Scaunul Rupea, în cadrul actualului judeţ Braşov, unde partea dreaptă semnifică prevalenţa administrativă a Braşovului de-a lungul istoriei, la care au fost ataşate teritoriile simbolizate în stânga. Coroana regală simbolizează intrarea Braşovului în componenţa Statului Român şi realizarea României Mari, fiind un element existent şi în stema judeţului Braşov adoptată după anul 1921. Cantonul superior din stânga reprezintă Ţara Făgăraşului, cu stema ei tradiţională stilizată, amintind prin acvila cruciată de tradiţia întemeierii Ţării Româneşti de către Negru Vodă din Făgăraş şi de faptul că secole de-a rândul domnitorii Ţării Româneşti au avut posesiuni în Ţara Făgăraşului. Cantonul din stânga jos reprezintă Ţinutul Cohalmului/Scaunul Rupea, cu stema săsească stilizată, simbolizând monumentul istoric reprezentativ pentru identitatea locului şi «poarta de intrare» în actualul judeţ Braşov. Brâul de argint reprezintă râul Olt, care parcurge toate cele trei regiuni istorice ale actualului judeţ Braşov”, a explicat Nicolae Pepene.
Totodată, şeful Serviciului Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale ale României, dr. Bogdan-Florin Popovici, care, alături de Nicolae Pepene, a fost implicat în realizarea stemei a precizat că „vestea aprobării stemei judeţului Braşov a venit, în primul rând, ca o validare tehnică a compoziţiei heraldice. Nu pot decât să sper că reprezentarea simbolică pe care am gândit-o să fie simţită într-adevăr ca reflectând imaginea locuitorilor judeţului despre ei înşişi. Desigur că ar fi putut exista abordări sau interpretări diferite. Aceasta a fost însă perspectiva noastră, a echipei desemnate să realizeze stema, perspectivă validată tehnic de Comisia Naţională de Heraldică şi iată, adoptată de Guvern. Consider că această reprezentare heraldică este un pas înainte faţă de stema anterioară şi ea reprezintă, coerent heraldic şi neutru istoric, judeţul Braşov la început de secol XXI”.
„Avem o stemă cu o încărcătură istorică şi simbolică deosebită”!
Următorul pas este ca în cel mai scurt timp stema să fie cunoscută în toate localităţile judeţului, iar apoi la nivel naţional şi chiar internaţional.
