Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la moartea lui Ion I. C. Brătianu, cel care a modelat România modernă în spiritul sistemului democratic pluralist, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov organizează un ciclu de conferinţe în memoria omului de stat care a fost Ionel Brătianu (1864-1927).
Vineri, în data de 24 noiembrie 2017, exact când se împlinesc 90 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Ionel Brătianu, va avea loc ciclul „Conferinţele Secţiei Periodice”. Vor lua cuvântul dr. Daniel Nazare (prezentând lucrarea „Ionel Brătianu şi ştiinţa politicii”) şi invitatul său, dr. Corneliu Pintilescu (expunând prelegerea „Ion I. C. Brătianu: destin politic, memorie şi reprezentare istorică”).
Daniel Nazare va face o introducere încercând să explice cum a reuşit Ionel Brătianu să aplice perseverent o ştiinţă a politicii în care a urmărit constant anumite obiective conform principiilor riguroase ale unui intelectual cu formaţie ştiinţifică şi tehnică. Astfel, a construit cu stăruinţă un stat ce a căpătat coerenţă asemeni unei lucrări funcţionale de mare măiestrie tehnică.
Corneliu Pintilescu s-a născut în 1981 la Braşov şi este licenţiat în istorie al Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca (promoţia 2004). În 2010, a susţinut doctoratul la aceeaşi universitate cu o lucrare despre represiunea politică şi justiţia militară în România primului deceniu al perioadei comuniste. Cercetător postdoctorand la universitatea clujeană (2011-2013), lector universitar specializat pe istoria contemporană la Departamentul de Istorie şi Patrimoniu al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu (2013-2016), este în prezent cercetător ştiinţific gradul III la Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca. A publicat lucrarea Procesul Biserica Neagră 1958 (2008) şi Justiție militară și represiune politică în România comunistă (1948-1956). Studiu de caz: activitatea Tribunalului Militar Cluj (2012).
Conferinţa sa va prezenta moştenirea istorică lăsată de Ion I. C. Brătianu în contextul centenarului Unirii din 1918. Istoricul îşi propune să înfăţişeze biografia lui Ionel Brătianu şi percepţia faţă de el în diferite perioade, de la epoca interbelică la comunism şi recuperarea sa post 1989.
Prelegerea se va concentra în mod deosebit asupra implicării sale în negocierile din timpul Conferinţei de Pace de la Paris din anii 1919-1920, precum şi a rolului său în reforma agrară şi în crearea cadrului constituţional al României Mari. Fiind beneficiarul experienţei politice transmise de tatăl său, Ion I.C. Brătianu s-a afirmat ca un lider care a excelat atât în politica internaţională, cât şi în cea internă, reuşind în decurs de 12 ani (1916-1927) să îşi aducă contribuţia decisivă la realizarea Marii Uniri, la definirea sistemului politic democratic al României interbelice şi la implementarea reformelor economice, pe care le-a schiţat deja înainte de Primul Război Mondial.
Conferinţele Secţiei Periodice fac parte din programul „SCIEFEST – Festival de ştiinţă şi industrii creative” şi vor avea loc vineri, 24 noiembrie 2017, de la orele 18,00, la Filiala nr. 6 pentru copii şi tineret (Strada Iuliu Maniu nr. 6). Conferinţele vor fi însoţite de o expoziţie tematică de cărţi şi reviste din fondurile bibliotecii.
......................................................................................................................................
La 24 noiembrie 1927 a încetat din viaţă Ion I. C. Brătianu, om politic, fost prim-ministru, cel de numele căruia se leagă Unirea cea Mare (1918), Constituţia României (1923), introducerea votului universal, reforma agrară. Din 1909, până la moarte, a fost preşedinte al PNL (n. 20 august 1864).
Ion I. C. Brătianu (n. 20 august 1864, Florica, judeţul Argeş – d. 24 noiembrie 1927, Bucureşti), om politic, inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române. Dominând cu autoritate viaţa politică din România timp de două decenii, în aceeaşi măsură adulat şi contestat, Ion I. C. Brătianu a fost una dintre cele mai complexe şi controversate personalităţi politice din istoria României. Viaţa sa aproape s-a confundat cu aceea a Partidului Naţional Liberal, pe care l-a condus şi prin care s-a realizat ca om politic.
Timp de două decenii a făcut şi a desfăcut guverne, iar întreaga clasă politică a ascultat de vocea sa. Regele Ferdinand I a fost puternic influenţat în deciziile sale de fruntaşul liberal, pe care îl considera „zodia bună a României”, iar pentru acest lucru şi-a atras de la opozanţi renumele de „rege neîncoronat”.
Reformele adoptate pentru consolidarea statului naţional unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile, „o adevărată şcoală politică”.
Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri —mai mult decât oricine altcineva —, de trei ori ministru de interne, de două ori ministrul al apărării naţionale şi de două ori ministru al afacerilor externe.
A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în momentul intrării României în Primul Război Mondial, conducând ţara în momentele dificile ale retragerii în Moldova.
A fost conducătorul delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Versailles.
Ion I. C. Brătianu a dominat viaţa politică din România cu autoritate. Dintre cei care au încercat să-şi explice cauzele acestei dominaţii, toţi au căzut de acord că avea o vocaţie nativă de conducător. Cel mai adesea era văzut cu o carte în mână, de regulă o carte de istorie.
