Capitalul uman este motorul dezvoltării oricărui oraș. Atragerea și retenția capitalului uman este o provocare importantă, remarcându-se o competiție între orașe spre a atrage și reține forța de muncă calificată. Mai mult decât atât, scăderea și îmbătrânirea demografică este o tendință înregistrată la nivel național, fiind prin urmare un fenomen ce depășește granițele Făgărașului.
Prin investiții în capital uman și calitatea vieții, Făgăraș se va poziționa ca un oraș atractiv, în care să îți dorești să locuiești și să îți crești copiii. Un astfel de demers presupune în primul rând asigurarea de servicii și facilități de bază menite să asigure un grad înalt al calității vieții. Acestea reprezintă fie investiții ce țin de infrastructură specifică (rețele de alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de sănătate, socială și educațională la standarde moderne ș.a.), cât și inițiative ce vizează creșterea calității și eficienței acestor servicii. Inițiativele menite să consolideze și promoveze valorile, identitatea și mândria locală sunt complementare și de asemenea importante, crescând atașamentul și implicarea în comunitate a cetățenilor.
Pentru creșterea calității vieții în municipiul Făgăraş, se are în vederea îmbunătăţirea serviciilor publice de bază, mobilitate și accesibilitate, calitatea mediului construit (spații publice etc.), facilități culturale și de timp liber;
➤Extinderea și modernizarea reţelei de apă şi canalizare a Municipiului Făgăraş
➤Reabilitarea termică a blocurilor de locuit.
➤Îmbunătățirea eficienţei energetice aferente sistemului centralizat de încălzire.
➤Reabilitarea infrastructurii rutiere
➤Centura de ocolire pentru traficul greu
➤Actualizarea studiului de circulaţie şi realizarea planului de mobilitate durabilă în Municipiul Făgăraș
➤Demontarea liniilor electrice aeriene, a celor montate pe faţadele clădirilor şi instalarea lor
➤Implementarea sistemului de management la sistemului public de iluminat şi conectarea tuturor străzilor la sistem. ➤Introducerea soluțiilor alternative de producere a energiei electrice
➤Managementul integrat al deșeurilor în Municipiul Făgăraș
➤Pachet proiecte integrate – Zona Centrală (Proiect reorganizarea circulației şi a parcajelor în zona centrală; Proiect soluţii de calmare a traficului; Proiect extinderea spațiului pietonal și trasarea pistelor de bicicletă (integrând pistele de biciclete); Proiect dezvoltarea unui plan de management )
➤Dezvoltarea sistemului de transport în comun (Construcţia şi amenajarea staţiilor de oprire conform traseului operatorului de transport, inclusiv a indicatoarelor de semnalizare. Introducerea unor curse sezoniere pentru turiști, în conexiune cu alte localități din Țara Făgărașului (pe baza studiului de trafic).
➤Transport public ecologic în Făgăraş.
➤Dezvoltarea autogării Făgăraş
➤Modernizarea infrastructurii de sănătate (Modernizare și eficientizare energetică pentru Spitalul Municipal Făgăraș. Achiziție echipamente și aparatură medicală).
Municipiul Făgăraş are astăzi cu 30% mai puţini locuitori faţă de 1992
Comunitatea din Făgăraș reprezintă un caz particular pentru că, de-a lungul timpului, a polarizat activitatea socio-culturală din zona Țării Făgărașului. Din poziția de capitală a microregiunii, orașul a fost dintotdeauna cel mai important centru economic și social. În perioada comunistă, în combinatul din oraș erau angajați foarte mulți locuitori din comunele din zonă și prin activitățile artistice, Făgărașul se prezenta ca elementul central al vieții culturale. În ultimii ani, relația de dependență dintre municipiu și regiune a scăzut ca importanță. Însă, Țara Făgărașului constituie în continuare o zonă organică, cu un grad ridicat de interacțiune socioeconomică dar și o arie culturală distinctă, cu o identitate locală puternică și cultivată activ.
În prezent, Municipiul Făgăraș resimte puternic fenomenul de declin demografic. Cu un maxim de 46.000 mii de persoane înregistrat în 1992, orașul are astăzi cu 30% mai puțin - aproximativ 31.000 de persoane. O situație similară se înregistrează și la nivelul Țării Făgărașului care a scăzut ca număr de persoane cu 20% ajungând în 2011 la 89.000 persoane.
Scăderea numărului de persoane se manifestă în același timp cu un fenomen de îmbătrânire a populației. Dacă în 1992, populația între 0 și 14 ani reprezenta 26% din totalul populației, la recensământul din 2011 acest procent era la valoarea de 16%. Valoarea este similară cu cea a județului Brașov (15,5%) și cu cea națională (15.8%).
