Intelectualii braşoveni veneau aici ca să audă replicile scânteietoare ale tânărului certat cu universul Emil Cioran.Tot la cafeneaua Hotelului Coroana îi puteai întâlni pe Ţuţea, Goga sau Blaga. Krone, cum s-a numit la început, este considerat primul hotel modern din oraş şi reprezintă una dintre bijuteriile arhitecturale ale Braşovului. Elegantul hotel a fost ridicat în 1910, iar în 1927 se exinde până în strada Postăvarului. Clădirea atrage privirile prin arhitectura Art Noveau si Baroque, având toate serviciile unui hotel modern. Iată cum suna o reclamă a vremii  pentru atragerea clienţilor: "O casă de prim rang. 100 de camere cu confort modern. Lumina electrică proprie. Ascensor. Încalzire centrală.  Băi în hotel. Garaj pentru automobile. Bucătăria cea mai aleasă , vinurile şi lichiorurile cele mai fine".  

De la gară turiştii veneau cu trăsura, iar apoi cu maşina de piaţă, un fel de taxi de azi. Hotelul avea şi un omnibuz care făcea curse oraş -gară şi ziua şi noaptea. Pe lângă vilegiaturiştii obişnuiţi, la Coroana trăgeau scriitori sau pictori  celebri care îşi petreceau vacanţele la munte. Tot aici a avut loc prima şezatoare literară din Braşov, în anul 1923. Sunt renumite şuetele de la cafeneaua hotelului la care luau parte George Coşbuc, Cincinat Pavelescu, Lucian Blaga, Octavian Goga sau Emil Cioran. În perioada  în care a fost profesor la liceul Andrei Şaguna, tânărul filozof de 26 de ani putea fi găsit după ore la o masă de la clubul Coroana, loc istoric, asemenea cafenelelor vieneze. În  iarna lui 1937, Cioran a scris volumul Lacrimi şi sfinţi,  în camera unde stătea în chirie, într-o casă de  pe Livada Poştei.  Pentru scriitorul Mihail Sebastian, Braşovul apare pe fundal în romanul Accidentul, iar hotelul Coroana este un reper între personajele Nora şi Paul. Coroana  a fost cel mai atrăgător şi select hotel din Braşov, până în 1939, când a intrat în concurenţă cu Aro Palace. În perioada comunistă a fost botezat Postăvarul, iar acum a revenit la vechea denumire. (E.C.)