Reprezentanţii ONG-urilor îi acuză pe pedeliştii susţinători ai eutanasiei, că au pus la punct un mecanism de căpuşare a banului public.
Marţi, Comisia de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor va vota pentru amendamentele la Legea privind Protecţia Animalelor, blocată de mai mulţi ani în Parlament. De o parte, susţinători ai eutanasiei animalelor fără stăpân, se află mai mulţi reprezentanţi ai PD-L, împinşi din spate de un lobby consistent al mai multor primari. De partea cealaltă, susţinători ai sterilizării, o mână de deputaţi susţinuţi de mai multe ONG-uri. După mai multe tergiversări şi lupte subterane, cei 30 de membri ai comisiei îşi vor da marţi votul final.
Istoria unei legi. La sfârşitul lui decembrie 2007, Camera Deputaţilor a votat propunerea de modificare a Legii privind Protecţia Animalelor (205/2004) cunoscută şi ca Legea Marinescu. Printre altele, Legea încrimina cruzimea faţă de animale ca infracţiune şi interzicea eutanasierea câinilor şi pisicilor care nu sufereau de boli incurabile. Tot în decembrie 2007, Senatul vota modificarea O.U.G. de gestionare a câinilor fără stăpân, ce înlocuia eutanasia cu castrarea şi reteritorializarea potrivit recomandărilor OMS Geneva şi a practicii de succes din mai multe ţări. Comisia de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor a amânat, ulterior, de nenumărate ori discutarea proiectul legislativ, deşi acesta primise aviz pozitiv de la Comisia Juridică. Mai mulţi primari care au dorit ca legea să nu treacă au făcut un lobby insistent pentru mai multe amendamente. Printre aceştia s-a numărat şi George Scripcaru, prin reprezentantul său Flavius Bărbulescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Animalelor.
Acuzaţiile ONG-urilor. Reprezentanţii ONG-urilor care se ocupă de protecţia animalelor susţin că adevăratul motiv pentru care pedeliştii vor exterminarea câinilor fără stăpân are ca motiv protejarea unui sistem care produce numeroşi bani electorali şi nu numai. Braşoveanul Codruţ Feher, reprezentantul Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor, crede că toată această situaţie are ca substrat o mare afacere, din care se scot sume incredibil de mari. „Singurul rezultat notabil al «soluţiei finale» a fost aparitia unui clasic mecanism de căpuşare a banului public, pus la punct de Primărie, în Braşov, ca şi în alte oraşe”, spune Feher. Braşoveanul a explicat pentru Braşovul Tău, punct cu punct, ce stă în spatele acestei afaceri de milioane de euro.
2 milioane de euro, cheltuiţi la Braşov. În primul rând, autorităţile cultivă „teroarea maidanezilor”, putând astfel să aloce sume bugetare mari pentru activitatea de „gestionare a animalelor fără stăpân”. În Braşov, în ultimii 8 ani, au fost cheltuiţi astfel 2 milioane de euro. La nivelul ţării, estimările asociaţiilor de protecţie a animalelor se ridică la 35-40 de milioane de euro din 2001 şi până în 2008. Un alt „folclor” lansat de Primărie se referă la costurile care ar fi implicate pentru hrănirea maidanezilor adunaţi de hingheri. De exemplu, în 2008, din bugetul total alocat pentru această activitate, de 1.500.000 de lei, doar 5.000 de lei au fost folosiţi pentru hrana câinilor. Adică, a 300-a parte.
Căpuşarea banului public. „În schimb, s-au aprobat cote pantagruelice de benzină. La Braşov, 4 papuci rablagiţi aveau, în 2008, fiecare o cotă de 350-450 litri de benzină pe lună - în bonuri-, cea ce înseamnă că fiecare hârb trebuia să parcurgă cam 100 de km/zi. Primăria Braşov a plătit în 8 ani mai mult de 1.500 de euro pe lună proprietarilor unei foste ferme de porci, căzute-n paragină, adică circa 170.000 de euro, şi-a mai şi investit în „modernizarea” padocurilor, când cu cu 15.000 de euro putea să construiască de la zero un adăpost, pe unul din terenurile pe care le deţinea”, declară Codruţ Feher.
Droguri folosite ilegal. Enumerarea cheltuielilor fără sens continuă cu o sută de mii de lei anual, pentru substanţe tranchilizante sau letale, a căror dozare, raportată la numărul de câini capturaţi sau omorâţi, n-o controla nimeni, niciodată. Substanţele au fost achiziţionate şi folosite ilegal, fără prescripţii medicale. Tranchilizantul cel mai folosit - „vetased”- conţine ketamină, un drog de risc. Serviciul pentru Gospodărirea Animalelor a achiziţionat la Braşov o maşină de teren Mitsubishi L200, care costă 30.000 de euro. Codruţ Feher crede că măsurarea activităţii reale a serviciilor de hingherit este imposibilă. „Nimeni nu le numără hingherilor câinii! Se pot face nenumărate şmenuri”, acuză braşoveanul.
Afacere în suveică. „La un moment dat, hingherii din Brasov «vânau» în 4-5 judeţe. Cea mai mare parte dintre animale erau «abatorizate» la Stupini iar o mică parte era prinsă şi predată spre omorâre unor primării care aveau adăposturi. Hingherii întocmeau cu primăriile pentru care prestaseră nişte bonuri de lucru pe baza cărora urmau să încaseze toţi banii pentru capturare, hrănire şi eutanasie. Incinerarea se plătea la Protan. Din moment ce primiseră banii, iar toată lumea-i vedea cum pleacă cu câinii, puteau să lase jumătate pe arătură, pentru a mai fi chemaţi şi altădată”, crede reprezentantul braşovean al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor.
Neconcordanţe în acte. „În 25 iunie 2009, la Braşov s-au omorât conform documentelor între 131 şi 154 de câini. Un martor care a asistat, dar şi mai multe probe, indică faptul că s-au omorât doar 90 de câini. Multe din animalele omorâte atunci „proveneau” din Victoria, Făgăraş sau alte localităţi; în 4 noiembrie 2009 hingherii din Braşov au capturat 46 de câini din Covasna. Câinii n-au intrat nici în adăpostul din Braşov, nici în cel din Covasna, dar covăsnenilor li s-a spus că au fost duşi la Braşov iar nouă c-au fost cazaţi la Covasna. În data de 1 iunie 2010, hingherii braşoveni au prins 48 de câini la Sângeorgiu de Mureş, câini pe care i-au transportat la adăpostul din Reghin. Reghinul a recepţionat doar 25 de animale”, dezvăluie Feher, care s-a ocupat în ultimii ani de monitorizarea activităţii SGA Braşov.
Incinerarea banilor. Ultima verigă în circuitul căpuşării banului public o reprezintă incinerarea căţeilor omorâţi. „Incinerarea unui câine de 20 de kg costă 10 euro. Cum nu există cântare în adăposturi, documentele sanitare de însoţire a cadavrelor prevăd că rubrica corespunzătoare „cantităţii” să fie completată de către «expeditor». Când omori între 40 şi 60 de animale fictive, trebuie să le apreciezi şi greutatea fictiv, adică să bagi din burtă cam 1.000 de kg, de pe urma căruia Protanul prizează 500 de euro. Dacă extrapolezi la un an întreg reiese că statul ar putea fi furat cu 10 şi 15 mii de euro, doar la Braşov”, a calculat Codruţ Feher.
Braşovul, fruntaş la exterminarea câinilor
Într-un clasament al câinilor ucişi de hingheri, Bucureştiul ocupă prima poziţie, cu circa 145.000 de câini omorâţi, între 2001 şi 2009. Pentru această activitate au fost cheltuite 13 milioane de euro. Braşovul ocupă un neonorant loc doi cu circa 30.000 de câini omorâţi, în aceeaşi perioadă. Singurul judeţ care se mai remarcă în activitatea de exterminare a câinilor este Constanţa, din datele publice ştiindu-se că, între 2008 şi 2010, au fost omorâţi circa 12.000 de câini. Tot între 2008 şi 2010, în Arad s-au eutanasiat 3.000 de câini, iar în Slatina, 1.100. Interesant este că, în Braşov, din cei 30.000 de câini eutanasiaţi, doar 20.000 au fost din municipiu, restul de 10.000 fiind din restul judeţului sau aduşi din alte judeţe. Pentru această activitate au fost cheltuiţi în medie aproximativ 2 milioane de euro pe an. Anul de vârf a fost 2008, cu 5.000 de câini omorâţi.
Munca în zadar
Între 2001 şi 2011, în România au fost omorâţi câteva sute de mii de câini fără stăpân cheltuindu-se câteva zeci de milioane de euro din banii publici, fără ca numărul animalelor din stradă să scadă. Conform datelor strânse de asociaţiile de protecţia animalelor, în Braşov, deşi în 2001 erau doar 4.000 de câini fără stăpân, hingherii au reuşit „performanţa” să omoare vreo 20.000 în 8 ani. În momentul de faţă, numărul câinilor fără stăpân este aproximativ acelaşi, 3.500 - 4.000. Practic, Serviciul Primăriei pentru Gospodărirea Animalelor a lucrat în tot acest timp în zadar. Explicaţia acestei stări de fapt este foarte simplă: anual au fost exterminaţi jumătate dintre câinii fără stăpân, cealaltă jumătate înmulţindu-se cu o rată mai mare şi refăcând, permanent, populaţia iniţială.
