Braşovenii sunt tot mai puţini

Guvernul a întocmit o lista a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, Executivul „încurajează unificarea administrativă” la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege.


Braşovul declasat la "pol regional"

Braşovul se află, alături de Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani,Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu-Vâlcea, printre municipiile poli regionali secundari (condiţii: peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean /supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III ŞI IV / V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic):


Localităţile vor fi reclasificate

Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi municipiilor, în funcţie de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi şi drumuri expres sau autostrăzi, astfel că în multe cazuri se vor alipi în componenţa oraşelor şi localităţi apropiate mai mici.
Localităţile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali (sedii de instituţii de interes naţional, centre universitare recunoscute, având o populaţie peste 250.000 şi peste 400.000 locuitori în aria funcţională); municipii poli regionali secundari (reşedinţe de judeţ, cu importanţă regională, sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, cu o populaţie de peste 100.000 locuitori şi peste 300.000 în aria funcţională); municipii poli judeţeni principali (reţedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, cu o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe poli judeţeni secundari (unităţile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul judeţelor, având populaţie peste 20.000 şi peste 50.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal (unităţile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-judeţean, de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, având o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate (unităţile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă).

Reorganizare şi la sate

În funcţie de dotările comunelor, de proporţia de salariaţi, de canalizare sau de existenţa toaletelor în interiorul sau înafara casei, cele în care condiţiile sunt mai precare vor fi unite, în cazul în care nu se remediază până în 2025.
Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcţionarea anumitor tipuri de investiţii spre localităţi/arii cu probleme de dezvoltare.

La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.