Ministrul Transporturilor recunoaşte că au fost bani pentru autostrăzi, dar nu s-a făcut nimic „ ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă”.
Programul de autostrăzi în România a fost lansat în primul mandat de ministru al Ancăi Boagiu, în 2000. Hărţile de atunci cu autostrăzile nu s-au schimbat. Doar că nu s-a construit mai nimic. Până acum vina a fost dată pe lipsa banilor. Un interviu acordat de Boagiu pentru cotidianul economic „Ziarul Financiar” arată însă că, de fapt, bani au fost tot timpul. „Nu s-a făcut nimic din cauza ignoranţei, nepăsării, neştiinţei sau relei-voinţe, pentru că ministerul a avut tot timpul bani”, a declarat ministrul în interviul amintit. Nici la întrebările despre autostrada Transilvania şi tronsonul Comarnic-Braşov răspunsurile Ancăi Boagiu n-au fost mai încurajatoare. Practic, cel puţin până la vară, nu vor exista bani pentru această investiţie. Autostrada Transilvania, „o istorie neplăcută”. „Lucrările pentru zona de nord-vest a autostrăzii Transilvania (tronsonul Suplacu de Barcău – Borş) nu pot fi demarate pentru că momentan nu există bani. Până în iunie cel puţin (la rectificarea bugetară - n.n.) nu se va întâmpla nimic cu Autostrada Transilvania”, a declarat Boagiu în interviul acordat ZF. În 2004, când fostul premier la acea vreme Adrian Năstase semna cu Bechtel contractul pentru Autostrada Transilvania, oficialii de la Bruxelles i-au transmis şefului guvernului de la Bucureşti că acest proiect nu va avea suportul Uniunii Europene. „Ceea ce a spus Bruxelles-ul atunci s-a adeverit. Autostrada Transilvania are o istorie neplăcută. În această perioadă suntem în discuţii cu Bechtel astfel încât contractul să intre în normalitate. Autostrada Transilvania asigură o legătură importantă, cu Ungaria, dar această legătură trebuie să fie una care se construieşte în condiţii de eficienţă economică”, declară Anca Boagiu.
Blocaj pe ruta Braşov-Comarnic. Nici în privinţa tronsonului Comarnic - Braşov, la care anul trecut a renunţat consorţiul Vinci-Akor, lucrurile nu se vor mişca prea curând. „Am cerut suportul Băncii Mondiale şi al Băncii Europene de Investiţii, astfel încât distribuţia riscurilor să fie acceptată de bănci (pentru un parteneriat public-privat - n.n.). De la Bucureşti la Ploieşti, autostrada care ar urma să se facă este împărţită în două tronsoane: Bucureşti - Moara Vlăsiei, construită de consorţiul Pizzarotti şi Tirena Scavi şi Moara Vlăsiei - Ploieşti, construită de consorţiul Euro Construct Trading"98, Spedition UMB şi PA&Co International”, a declarat ministrul.
Promisiuni. De la jumătatea lui 2007, până în decembrie 2010, Ministerul Transporturilor ar fi putut beneficia de 4,5 miliarde euro din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene. De când Bruxellesul a aprobat Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS-T), Ministerul Transporturilor a reuşit să acceseze doar 45 de milioane de euro, adică 1% din volumul întregului program. Ministrul promite însă că lucrurile se vor schimba începând chiar cu acest an şi că ministerul de resort va absorbi şi chiar va plăti în 2011 de 10 ori mai mult - adică peste 500 mil. euro. „În lansare avem proiecte de autostrăzi de circa 2,5 miliarde euro, însă în execuţie mai există alte 2,7 miliarde Euro”, susţine ministrul Boagiu.
Ministerul Transporturilor, o gaură fără fund.În ultimii 10 ani, Ministerul Transporturilor a avut pe mână peste 20 miliarde de euro, dar fără rezultate: doar 200 de km de autostradă în plus. În ultimii trei ani şi jumătate, ministerul ar fi putut să ia cel puţin 2 miliarde euro de la UE, fonduri nerambursabile pentru infrastructură, dar nu a luat decât 45 mil. euro, adică 1% din întreg programul de 4,5 miliarde euro (la care se adaugă cofinanţarea naţională de 1 miliarde euro). În aceeaşi perioadă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) este cea mai subvenţionată companie din România -1,6 miliarde euro numai în 2010. În schimb, companiile din subordinea Ministerului Transporturilor sunt datoare vândute, având obligaţii neplătite care sar de 2 miliarde euro. Numai CFR Infrastructură are datorii de 1,4 miliarde euro - ceea ce înseamnă că 18% din întreg deficitul înregistrat de România anul trecut (8 miliarde euro) aparţine acestei companii. În intervalul celor 20 de ani scurşi de la revoluţie, 9 ani şi jumătate au trecut cu miniştri ai PD în fruntea Ministerului Transporturilor.
