Sari la conținut

Rezervele de petrol ale planetei ar urma să fie epuizate complet în aproximativ 31 de ani, în jurul anului 2041, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California. Potrivit unui scenariu mai optimist, rezervele s-ar epuiza abia în 2054. Prognoza este făcută în condiţiile în care consumul mondial este de 85,22 de milioane de barili pe zi şi continuă să crească anual cu 1,3%.
Un secol fără maşini. Oamenii de ştiinţă au calculat că valoarea bursieră a companiilor petroliere o depăşeşte cu mult pe cea a companiilor energiilor alternative, asta înseamnând că petrolul va continua să fie folosit intens. În urma calculelor, s-a stabilit că abia în anul 2141, adică la 100 de ani după epuizarea petrolului, va exista o ofertă suficientă de energii reconversibile. În aceste condiţii, utilizarea vehiculelor va constitui o problemă timp de un secol.
Prăbuşirea economiei? Studiul arată că trecerea la alte surse de energie nu se va face la timp astfel încât ritmul de crestere al economiei mondiale sa nu aibă de suferit. Comparaţia este aceea cu corpul uman. În condiţiile în care organismul nostru este 70 la sută apă, o deshidratare cu efecte mortale poate interveni şi dacă pierdem numai 10-15 la sută din apă din corp. Tot aşa, în momentul în care cererea de petrol ar depăşi oferta cu doar 10 la sută, economia mondială s-ar prăbuşi.
Situaţia României. Efectele unei crizei a petrolului va afecta mai tare ţările în curs de dezvoltare, care consumă de două ori mai mult petrol pentru o unitate de produs fabricat decât ţările dezvoltate. Acesta este şi cazul României. La noi, era petrolului a început în anul 1857, Romania fiind prima ţară din lume cu producţie înregistrată oficial. În subsolul ţării se mai găsesc circa 75 de milioane de tone de titei, ceea ce înseamnă înca aproape 15 ani de producţie la ritmul actual.
Consumul de petrol creşte. China, India şi Japonia sorb de pe piaţă cantităţi tot mai mari de petrol. China, de exemplu, are un ritm de creştere de 10% pe an. Trei sferturi din rezervele mondiale de ţiţei sunt controlate de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). Cele 11 ţări component nu fac prea multe gesturi care să determine ieftinirea petrolului, pentru că ar însemna refuzul de a avea tot mai mulţi bani în conturi.


Piramida petrolului

Potivit „piramidei petrolului”, teorie dezvoltată încă din 1956 de geologul companiei Shell, Marion King Hubbert, producţia a urcat treptat până în 2000, anul cu cea mai mare cantitate extrasă, iar acum descreşte treptat. În 2020, producţia va fi egală cu cea din 1980, în timp ce populaţia Terrei va fi aproape dublă faţă de acel an.

Cum ar arăta o lume fără petrol

O dată punctul maxim atins, producţia nu mai poate decât să scadă. Iată câteva dintre consecinţele unei astfel de situaţii:
- explozia preţului petrolului, o criză mondială şi şomaj exploziv
- sfârşitul globalizării, unele produse, precum fructele exotice, vor deveni un lux, chinezăriile ieftine vor dispărea de pe piată.
- sfârşitul industriei aeronautice, cursele cu avionul vor avea preţuri exorbitante
- sfârşitul turismului internaţional, deplasările pe distanţe lungi vor avea costuri uriaşe.
- megalopolisurile vor fi abandonate devenind nelocuibile datorită distanţelor mari, folosirea automobilul va costa enorm.
- conflagraţii extinse pentru acapararea resurselor rămase.

Comentarii

Ultimă oră