Producţia agricolă din acest an a fermierilor braşoveni se anunţă încă de pe acum a fi una destul de bună. Potrivit lui Geryo Mihai, director adjunct în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Braşov, "culturile de toamnă arată foarte bine. La sfârşitul anului anului trecut au fost însămânţate cu grâu 16.580 de ha, 650 de ha cu rapiţă şi 540 de ha cu orz de toamnă. Au trecut cu bine iarna, primăvara a fost ploioasă şi au avut condiţii foarte bune de dezvoltare. În final, probabil că vom recolta circa 3.100 de kg de grâu/ha, 3.500 de kg de rapiţă/ha şi 3.400 de kg de orz de toamnă/ha".
A plouat destul. Şi culturile înfiinţate în acest an de producătorii agricoli braşoveni se dezvoltă destul de bine. Printre acestea se află culturile tradiţionale de sfeclă de zahăr, aproape 2.000 de ha însămânţate în campania de primăvară, şi de cartof, cu 13.000 de ha. În ceea ce priveşte pe ultima, în majoritea zonelor din judeţ cartofii au înflorit, în special cei însămânţaţi înaintea ploilor abundente din aprilie. "De asemenea, trebuie spus că anumite culturi sunt deja afectate de gândacul de Colorado şi din această cauză fără tratamente plantele vor avea de suferit", a adăugat oficialul Direcţiei braşovene. În ceea ce priveşte cultura porumbului, aceasta este puţin întârziată din cauza ploilor din primăvară care i-au împiedicat pe fermieri să realizeze la timp lucrările, dar, spune Geryo Mihai, nu sunt probleme deosebite. Este timp destul pentru recuperarea decalajului. În judeţ sunt 8.500 de ha cultivate cu porumb.
Rapiţa câştigă teren. Oficialul DADR Braov s-a referit şi la faptul că în ultimii ani, în judeţul nostru, cultura de rapiţă a câştigat foarte mult teren în detrimentul celei de grâu, în special datorită cheltuielilor mai mici de întreţinere şi preţului superior de valorificare. "În primăvară se realizează aceleaşi lucrări, tehnologia e similară. Arat, discuit şi semănat. Ulterior, rapiţa are nevoie de numai un singur tratament, în schimb grâul are nevoie de două tratamente", a precizat directorul DADR. Recoltele medii sunt similare din punct de vedere cantitativ, între 3.000 şi 4.000 de kg/ha, însă preţurile diferă de la o cultură la alta. Anul trecut, rapiţa contractată încă de la semănat s-a vândut rafinăriilor cu 1,5 lei/kg, în timp ce pentru grâul proaspăt recoltat fermierul abia dacă a încasat 0,6 lei/kg. Abia în iarnă şi în această primăvară, în special datorită cotaţiei internaţionale, preţul grâului românesc a crescut la un leu/kg. "Acesta este avantajul cel mai mare. Preţul de comercializare. După ce recoltezi grâul abia dacă ai cui să-l vinzi, în timp ce rapiţa este vândută încă de pe câmp, când cultura nici nu a fost recoltată. Şi în acest moment există un o cerere foarte mare de rapiţă pe piaţa autohtonă, ceea ce mă face să cred că şi în acest an rapiţa va avea un preţ foarte bun".
