Cuvintele "defilare", "coruri omagiale" şi "spectacole pe stadioane" vă spun ceva?
Ei bine, atunci înseamnă că faceţi parte din generaţia care are amintiri de când data de 23 august era celebrată cu fast.
Înainte de 1990, 23 august era Ziua Naţională a ţării. Fără Revoluţie, ea s-ar fi sărbătorit şi astăzi, cu toate marile ei festivităţi închinate “conducătorului iubit” de pe atunci, Nicolae Ceauşescu. Un om care “folosise” însăşi Ziua Naţională pentru propria lui omagiere.
Cei care şi-au dus viata înainte de revoluţie, îşi amintesc defilările şi spectacolele omagiale ce desfăşurau uriaşe concentrări umane, de zeci şi zeci de mii de oameni scoşi de obicei, din producţie pentru săptămâni de repetiţii, ce alcătuiau adevărate tablouri vii, omagiind mai mult persoana lui Ceauşescu, decât ţara sau însuşi partidul. Chiar si copii luau parte la serbarea generală (şi deşi era vacanţă, erau de multe ori obligaţi să meargă la şcoală ca să participe la repetiţiile pentru spectacolele "grandioase").
Dincolo de faptul că românii, forţaţi de împrejurari, au legat o perioadă strâns ziua de 23 august de "iubitul conducător de atunci", e bine să ne aducem totuşi aminte, că la origini, sărbătoarea nu avea nimic cu Ceauşescu.
De fapt, acum 72 de ani, România a întors armele contra Germaniei.
În ziua de 23 august 1944, România a întors armele împotriva aliatului de până atunci, Germania hitleristă, trecând în tabăra Statelor Unite, Marii Britanii şi URSS-ului.
În dimineaţa zilei de 23 august 1944, Regele Mihai i-a convocat la Palat pe Ion Antonescu, primul-ministru al guvernului, şi pe câţiva dintre principalii colaboratori ai acestuia. În faţa refuzului mareşalului de a semna armistiţiul cu Naţiunile Unite, regele, susţinut de mai multe partide politice , a ordonat arestarea acestuia, numind un alt prim-ministru.
Majoritatea istoricilor sunt de acord că actul de la 23 august a răsturnat raportul de forţe pe frontul românesc şi a scurtat durata celui de-al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni.
După război, 23 august a devenit Ziua Naţională a României şi era sărbătorită cu mare fast, în fiecare an, de regimul comunist. Paradele militare erau nelipsite, la fel şi spectacolele omagiale cu pionieri şi muncitori.
La sfârşitul anilor ’80, 23 august primea o denumire pompoasă, sărbătoarea celebrând “revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”.
Între timp, lucrurile s-au schimbat. Acum Ziua Naţională a României se celebreză pe 1 decembrie. Iar 23 august, nu se mai sărbătoreşte cu fast şi festivităţi. Rămâne doar un reper istoric: punctează ziua când România a întors armele împotriva Germaniei naziste.
