Multe dintre porţile caselor din centrul Braşovului au  o istorie de sute de ani. Unele dintre ele stau să cadă, iar altele au fost deja înlocuite cu porţi din fier, tablă sau plexiglas. Câteva sunt, însă,  salvate cu ajutorul Fundaţiei Pro Patrimonio, fundaţie fondată de către Domnia sa Prinţul Şerban Cantacuzino.  Un prim succes. Prima poartă restaurată a fost cea de la casa situată pe strada Constantin Brâncoveanu, numărul 16.  Totul  a pornit în 2009, când un braşovean a apelat la Fundaţia ProPatrimonio, dorind ca poarta curţii în care locuia să...

În apropiere de Casa Armatei se află o frumoasă fântână arteziană, cea mai veche construcţie de acest fel din Braşov. O fântână asemănătoare, despre care  unii spun că ar fi aceeaşi cu cea din centru,  se afla acum 100 de ani  în faţa gimnaziului românesc – azi colegiul Andrei Şaguna. În recreaţii, elevii veneau în preajma ei şi făceau tot felul de glume deocheate  legate de statuetele „impudice”, aflate în componenţa ansamblului arhitectural.Mai târziu, unii dintre profesori au considerat că din cauza sirenelor,  prezenţa fântânii în faţa şcolii nu era ...

În 1794, se construia  prima sală de spectacole din Braşov, destinată atât balurilor, cât şi spectacolelor de teatru si muzică. Clădirea  fost demolată în anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894  din fondurile Băncii "Kronstadter Allgemeine Sparkasse  (Casa Generala de Economii) ", cu destinaţia de sală de concerte (Konzerthaus). Noua "Reduta" a fost construită după planurile inginerului oraşului, Christian Kertsch, în stilul baroc cu elemente rococo. Pe faţadă, deasupra ferestelor de la etaj,  se găsesc busturi de muzicieni şi scriitori ( Goethe, Wagner, Schuman, Shakespeare, Mozart, Beethoven). A fost botezată ...

Banca săsească „Kronstädter Allgemeine Sparkasse” (Casa Generală de Economii din Braşov) a fost o prima  instituţie de acest gen  din Transilvania. La iniţiativa lui Peter Traugott Lange von Burgenkron  (1795 - 1875), funcţionar la cancelaria imperială din Viena,  a fost  deschisă, în 1835, prima unitate bancară din  oraşul nostru, dar şi din Ardeal. Destinată meseriaşilor. Casa Generală de Economii era, de fapt, o cooperativă de credit cu un capitalul iniţial de 3.996 de florini, subscris în cote egale de 54 de persoane. Ideea înfiinţării unei bănci  a apărut în ideea ...

În 1900, Alfred Jensen, un investitor danez  stabilit în Braşov, cumpără o clădire de pe strada De Mijloc nr. 33,  unde deschide întreprinderea de prelucrare a laptelui „Jensenischen Molkerei”. Făbricuţa aproviziona oraşul cu lapte pasteurizat , dar şi cu unt şi brînză. Întreprinzătorul danez a avut, însă, mai multe greutăţi cu afacerea. Una dintre acestea era vânzarea mai mică decât cantitatea produsă. Încet- încet, fabrica devine nerentabilă, este lichidată în 1902, apoi e preluată de Cooperativa de lăptărie. Aceasta era organizată  ca o societate cu răspundere nelimitată şi avea peste...

Clădiri cu poveşti de viaţă impresionante se întâlnesc la tot pasul în Braşovul vechi- de la case în care s-au născut sau au trăit oameni celebri, la  imobile care au găzduit diverse societăţi culturale sau comerciale. Câteva sunt cunoscute ca urmare a unor plăci memoriale amplasate pe faţade, dar, cu siguranţă, sunt mult mai multe imobile în care s-a scris  istoria Braşovului şi care acum sunt trecute în uitare. Am găsit micile poveşti  a câtorva dintre ele.  Casina română. S-a înfiinţat în 1835, ca loc de întâlnire culturală  pentru  negustorii...

Familia Mureşenilor a avut  mari merite în viaţa culturală şi politică a Braşovului, dar şi  a Transilvaniei. Clădirea în care a locuit  Iacob Mureşianu a devenit muzeu în 1968, iar în ultimii ani „Casa Mureşenilor” a ajuns foarte cunoscută, în urma numeroaselor evenimente culturale organizate aici. Muzeul s-a înfiinţat ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Acesta  găzduieşte o valoroasă  colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de peste 25.000 de documente. Situată în Piaţa Sfatului, nr.25, clădirea a ajuns la  familia Mureşianu, în 1840, prin căsătoria...

Cel mai dramatic  eveniment petrecut în Braşov este considerat marele incendiu din 1689, care aproape că a  distrus toată cetatea. Se spune că  focul ar fi fost aprins de o mână criminală. Potrivit unor legende,  trupele austriece nu au uitat refuzul braşovenilor de a ceda oraşul  şi s-au răzbunat. Cu un an înainte, la Făgăraş se semnase un tratat prin care cetatea  braşoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu sunt, însă, de accord cu acest lucru şi se revoltă. Austriecii asediează cetatea, la zidurile căreia se duc lupte...

Între secolele  XV şi XVI, Cetatea Braşovului devenise ţinta unor asedii cu arme de foc amplasate pe înălţimile din apropiere, fapt ce a impus extinderea fortificaţiilor. Astfel, s-a decis ridicarea unei cetăţui de supraveghere şi de apărare. Pe dealul din centrul oraşului de azi, (deal denumit Straja, în vechime, şi Cetăţii, azi)  se ridică, în 1524, un fort din lemn cu patru turnuri, în jurul unui turn de veghe, datând din secolul al XV-lea. Acest bastion este distrus,  cinci  ani mai târziu, de către  armata lui Petru Rareş, după lupta...

Poziţia sa geografică deosebită, dar şi târgurile de mărfuri organizate aici  de breslele locale au făcut din Braşov un oraş foarte  căutat. La Braşov, se întâlneau drumurile comerciale ce veneau din cele trei ţări româneşti, cu cele din Orient şi din apusul Europei.Pentru negustori şi turişti, au fost deschise hanuri unde puteau înnopta şi lua masa. La Braşov, prima  atestare a unui han datează din 1507, dar cu siguranţă acestea au existat cu mult mai înainte. În  1830, un recensământ  indica nu mai puţin de 9 hanuri. Braşovul a oferit,...

În decursul timpului, străzile Braşovului şi-au schimbat numele de nenumărate ori,  unele având denumiri  în trei limbi: română, germană şi maghiară. Prin 1890, s-au pus tăbliţe cu denumirile străzilor: sus ungureşte, la mijloc săseşte, iar jos româneşte. În general, onomastica era dată de breslele care îşi aveau atelierele pe acele artere, de instituţiile sau de personalităţile care au trăit sau au locuit acolo.De la regi, la revoluţionari. Strada Neagră (Schwarzgasse - Fekete utca) a devenit pentru puţin timp strada Regina Maria, azi e Nicolae Bălcescu. S-a numit Neagră de la...

 Una dintre curiozităţile Braşovului o reprezintă strada Sforii, despre care se spune că este cea mai îngustă  din Europa de Est, iar după alţii,  chiar din Europa. Turiştii care vin în Braşov şi care au la îndemână un ghid cu locuri de vizitat în oraşul nostru vor să ajungă pe cea mai strâmtă uliţă din cetate.  Străinii nu ocolesc acest punct turistic. După cum recomandă cei de la publicaţia  online Tonic din Marea Britanie : „În caz că eşti în trecere prin România, prin Transilvania, mai exact în Braşov şi...

Lângă  poarta de ieşire din Cetatea Braşovului, cea din capătul Străzii Porţii ( azi Republicii, lângă  Modarom) se afla un lac în  care legenda spune că vrăjitoarele din Evul mediu  sau femeile bănuite a fi vrăjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divină). Femeile erau aruncate în apă cu greutăţi legate de picioare şi mulţimea aştepta să vadă dacă se înecau sau nu. Exista mentalitatea că  vrăjitoarele, fiind servitoarele Satanei, nu se pot înneca. Prin urmare, femeile care erau vrăjitoare ar fi supravieţuit acestui supliciu. Cu toate acestea, nu există...

Apa de la ţeava de lângă foişorul de pe Aleea Tâmpei  provine de la bazinul din Tărlung.Izvorul de pe Aleea Tâmpei care atrage zilnic sute de brasoveni care vin cu bidoane si peturi sa ia apa pura e de fapt o pacaleala. Prin izvor, in realitate,  curge apă ce vine printr-o aducţiune, veche de aproape 130 de ani si alimentata în prezent cu apă din reţeaua oraşului.Apeduct, vechi de 100 de ani. Între anii 1891 – 1892,  a fost executat un  apeduct, după planurile şi sub conducerea inginerului-şef al oraşului,...

 Între anii 1950 şi 1960,  pe altarul oraşului se vedea un nume care stârnea fiori celor „sovietizaţi” forţat. Din puieţi de brazi, a fost  scris de către silvicultori, ajutaţi de muncitori şi  elevi, numele localităţii: Stalin. Şi Poiana Braşov era numită Poiana Stalin.După venirea comuniştilor la putere,  în România, ca de altfel în toate statele ce trecuseră la socialism, a început nebunia denumirilor de inspiraţie sovietică. Au apărut oraşele Stalin, Vasile Roaită, Gheorghe Gheorghiu-Dej, grădiniţele „Drumul lui Lenin” sau „Ana Pauker“ sau Ocolul silvic „Karl Marx“. În jur de 12.000...

De la începutul anului, grupurile de elevi din Braşov care au vizitat acest lăcaş de cultură pot fi numărate pe degetele de la o mână. De asemenea, doar câteva grupuri de străini au vrut să vadă unde  se află prima şcoală românească, despre care se scriu atâtea lucruri frumoase pe internet şi în ghidurile turistice. În condiţiile în care au fost luni în care s-au încasat doar 2-3 sute de mii de lei,  iar salariile erau de câteva zeci de ori mai mari, de plata utilităţilor nici nu s-a putut...

În turla cea mai înaltă a  bisericii Sfântul Nicolaie, la baza crucii mari, se află  un glob poleit cu aur care ascunde un document misterios. Nici un om de rând  nu a citit  scrisoarea către ,,iubiţii noştri nepoţi şi strănepoţi”, dar istoricii ne spun  că acolo se află un hrisov de mare importanţă pentru braşovenii din Schei, dar şi pentru neamul nostru. Vechi de 268 de ani. Directorul Muzeului Primei Şcoli româneşti, preotul profesor Vasile Oltean confirmă că documentul a fost redactat, în 1742, de către Radu Tempea, cronicarul care...

O supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz, stabilită în Braşov,  a împlinit zilele trecute  90 de aniPiroska Gottherer este originară din Sfântu Gheorghe şi acum este stabilită în  Braşov. În 1944, SS-iştii  i-au  omorât  părinţii, un frate şi o soră. Doar ea şi o soră mai mare  au scăpat de Soluţia Finală, cum numeau naziştii planul de exterminarea a evreilor.O viaţa ca-n filme. Piroska Gottherer este o doamnă frumoasă, cochetă, care  are o memorie excelentă şi ne  povesteşte cu lux de amănunte toată tragedia prin care a trecut. Are nişte...

Localitatea braşoveană Budila, singura din ţară cu patru conace, va fi reşedinţa de vacanţă a urmaşilor unor conţi maghiari care au avut moşii aici. Unul dintre castelele revendicate a fost câştigat şi acum se lucrează la renovarea lui. Deocamdată, va fi doar casă de vacanţă, dar edilii speră ca acest eveniment să atragă turişti sau investitori.Cine aude de Budila se gândeşte la romi, având în vedere avalanşa de ştiri despre reprezentanţii acestei etnii. Din cei aproximativ 4000 de locuitori, peste 2000 sunt romi. Puţini ştiu, însă, că Budila este singurul...

Ecaterina Varga,  Varga  Katalin,  cum se numea în tinereţe,  a fost o nobilă care a militat pentru drepturile iobagilor  din Ardeal. O stradă din Braşov, aflată în spatele Magazinului Star,îi poartă numele, în semn de preţuire pentru lupta ei cu autorităţile austriece. Ţăranii din satul ei au numit-o Doamna Noastră , iar iobagii din Apuseni, Doamna Moţilor. Născută lângă Făgăraş. Katalin s-a născut în localitatea braşoveană Hălmeag (foto -biserica luterană  din sat )  în 1802 dintr-o familie de  mici proprietari de pământ pe care îl lucrau singuri. Rămasă orfană,  Katalin...