Străinii, interesaţi de legumele româneşti

Soiurile româneşti de legume şi fructe se încăpăţânează să reziste, în ciuda nepăsării cu care au fost tratate în ultimii ani. Ba mai mult: sunt dorite pe alte meleaguri şi vor fi exportate. Cele mai mari şanse de succes în străinătate le are cartoful. Fermierii spanioli au testat vreme de trei ani două soiuri româneşti, iar de la anul vor să cumpere între 50 şi 500 de tone de cartofi de sămânţă din Braşov. Şi merele din Voinesti, Dâmboviţa, se vând bine în afară. În ultima perioadă, din ce în ce mai mulţi investitori se arată interesaţi să cumpere puieţi. Plantaţiile sunt de mare densitate, adică peste 3.000 de pomi la hectar, care din anul 2 de existenţă produc fructe. Roşiile Bizon şi Inimă de Bou revin în serele româneşti, readuse la viaţă de cercetători, la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău. Au gust şi aroma tomatelor de altădată. În coşul de legume româneşti ar mai putea sta cu mândrie câteva soiuri de ardei, fasole, ceapă şi varză. Cercetătorii buzoieni pregătesc sămânţa pentru cei care vor să producă puţin, dar bun.