Telespectatorii vor putea revedea la TVR 2, luni, 22 septembrie, de la ora 19.10 (partea I) şi de la ora 20.35 (partea a II-a), spectacolului Casei de Producţie TVR „Hedda Gabler”, în regia artistică a lui Dominic Dembinski, producţie care a primit Premiul pentru teatru TV al anului 2013, în cadrul ediţiei a XXII-a a Galei Premiilor UNITER. Spectacolul este difuzat simultan şi de TVR HD.
La aceeaşi categorie au fost nominalizate în cadrul evenimentului şi alte două producţii ale Societăţii Române de Televiziune: „Efectul Genovese” de Alina Nelega (regia: Jon Gostin) şi „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (regia: Mihai Manolescu).
Spectacolul „Hedda Gabler”, pe care TVR 2 îl difuzează luni, a fost realizat după textul dramaturgului norvegian Henrik Ibsen.
Hedda Gabler, figura centrală a piesei, este fiica unui general aristocrat, soţia unui universitar mediocru şi fosta iubită a rivalului soţului ei. Măritată cu un om pe care nu îl iubeşte, Hedda simte că nimic nu o mulţumeşte şi are pretenţii exagerate de la toţi cei din jurul ei.
În distribuţie: Ilinca Goia (Hedda Tesman), Adrian Titieni (Jorgen Tesman), Rodica Popescu Bitănescu (Juliane Tesman), Ana Ioana Macaria (D-na Elvsted), Demeter Andras (Asesorul Brack), Claudiu Bleonţ (Eilbert Lovborg), Ruxandra Sireteanu (Berte), Nikita Dembinski (Jorgen Tesman), Grigoriţa Rogobete (Juliane Tesman - tânără), Laura Vieru (sora mătuşii Tesman - tânără), Valentin Popescu (tatăl Heddei Gabler - general).
Ilinca Goia despre personajul pe care îl interpretează:
„Este vorba despre unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura dramatică a tuturor timpurilor. Nu întâmplător conţine accente chiar shakespeariene fiindcă, să nu uităm, Ibsen este cel mai jucat autor după marele Will. Hedda are multiple măşti şi faţete, ce nu pot fi redate concomitent în acelaşi spectacol. Eu am căutat o Hedda Gabler cât mai umană, cât mai vulnerabilă – unde cruzimea ei proverbială este doar o formă de apărare, de demnitate. Apoi am înzestrat-o cu o senzualitate debordantă, aproape androgină care este însă controlată de o conştiinţă absolută care vede şi trăieşte idei absolute precum în teatrul lui Camil Petrescu. Este, aş spune, un fel de Gelu Ruscanu feminin, care sucombă sub presiunea ideilor ce o leagă freudian de forţa unui tată, a unui bărbat care îi controlează destinul, psihologia. Este nevrotică, amară, cu simţ comic, dar şi tragică. Este vie!”
