Pentru un părinte responsabil, scopul suprem al educaţiei este acela de a-l învăţa pe copilul său cum să fie motivat să lupte pentru dorinţele lui. Mă bucur tare să descopăr că suntem o generaţie care îşi ajută copiii să trăiască într-o lume mai bună şi frumoasă.
           Am descoperit pentru prima dată termenul de “tehnici mindfulness pentru copii”, bazate pe învăţăturile budiste, în urmă cu o jumătate de an. Am înţeles că aceste tehnici îi învaţă pe copii meditaţia şi mă refer la  un echilibru asupra corpului şi a emoţiilor acestora. Copiii învaţă prin aceste meditaţii cum să-şi liniştească corpul şi mintea cu ajutorul respiraţiei atunci când sunt nervoşi, stresaţi sau obosiţi.
            Însă pe măsură ce citeam despre acesta tehnică, mi-am dat seama că e necesar mai întâi să exersez pe propria persoană noile moduri de a obţine echilibru emoţional şi social din perspectiva acestor învăţături.  
 
           Am început de aproximativ şase luni să studiez aceste tehnici şi să le implementez, puţin cîte puţin, în viaţă mea. La început mi se părea un termen pompos, dar apoi am aflat care sunt beneficiile acestui concept. Ce înseamnă de fapt Mindfulness? Este acea abilitate de a trăi în momentul prezent, de a fi conştient de ceea ce ţi se întâmplă şi de a nu te îngrijora de viitor, pentru că odată ce te-ai gândit la el putem spune că este trecut, de a înţelege şi de a deschide ochii cuprinzător. Atunci când eşti prezent îţi poţi observa gândurile şi sentimentele, eşti prezent şi observi tot ce se petrece în corpul şi mintea ta, te distanţezi puţin şi te observi obiectiv, dai volumul la minim, vocile din jurul tău se aud din ce în ce mai încet, totul este calm...
 
             Aceste meditaţii, tehnici de gestionare a gândurilor, emoţiilor, acţiunilor noastre favorizează menţinerea echilibrului interior, evoluţia propriei persoane şi contribuţia pozitivă în societatea din care facem parte. 
              Mindfulness este o opţiune bazată pe o filozofie a bunăvoinţei, egală faţă de sine şi faţă de cei din jurul nostru. Noul stil de viaţă care este de dorit să ni-l însuşim va fi în acelaşi timp vasul şi conţinutul său şi au ca scop principal împlinirea propriei vieţi cu menirea sa, a dărui energie celorlalţi, precum şi îndepărtarea valului de minciuni şi iluzii prin intermediul cărora vedem în mod frecvent lumea, situand pe un loc secund realitatea înconjurătoarea. 
 
              Închei cu o propunere pentru această perioadă încărcată emoţional -“Tehnica stafidei”care este un exerciţiu de iniţiere în mindfulness. Iată care sunt paşii:
1. Persoana stă așezată confortabil în scaun sau fotoliu.
2. Îi punem în mână o stafidă.
3. Apoi îi spunem să se uite atent la ea, să o examineze fără să se grăbească.
4. Îi cerem să povestească ceea ce vede: culoare, textură, mărimea, cum este: moale/tare.
5. Îi spunem să apropie stafida de nas. O întrebam ce miros are?
6. Uitându-se încă odată la stafidă, întrebam: cum este în mână? este mică sau mare? pare ușor de mâncat sau greu?
7. Apoi, îi spunem să pună stafida în gură, dar să nu o mănânce.
8. Ce textură are? Este moale/ tare?
9. Îi spunem să o mestece de 3 ori, apoi să se oprească.
10. Îi cerem să descrie aroma stafidei.
11. Rugăm persoana să descrie ceea ce simte atunci când mănâncă stafida.
12. Dupa ce a mâncat-o, în încheiere îi spunem să respire ușor de 5 ori.

La mulți ani 2016!

 

Camelia Bolocan, psiholog-psihoterapeut adlerian, autonom
Specialist în psihoterapie şi consiliere psihologică pentru copii, adolescenţi şi părinţi
Telefon - 0745.356.801
psihologterapeutbv@gmail.com