IŞJ Braşov a făcut primul inventar „e-learning” în judeţ. Teoretic „stăm bine”! Practic Inspectoratul nu poate monitoriza propriu-zis ce face profesorul în ora de pe Google Meet sau Zoom!

    Şcoala continuă în on-line, pentru majoritatea elevilor, până în 12 iunie 2020. Excepţie fac cei din clasele a VIII-a şi a XII-a, care vor reveni în bănci pentru 2 săptămâni şi mai apoi vor susține examenele de finalizare a ciclului de învăţământ. Fizic, în clase, cu respectarea distanţării sociale. Anunţul a fost făcut de ministrul Educaţiei, Monica Anisie.

    Braşovul stă „bine” sau „aproape bine” din punct de vedere al învăţării on-line. Cel puţin declarativ sau pe hârtie. Cât de „pe bune” s-a făcut şcoala on-line, o vom afla în timp, căci „găurile” în pregătire nu se simt a doua zi, ci în timp.

    Astfel, potrivit lui Valentin Bucur, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, în calcul au fost luate 165 de unităţi şcolare cu personalitate juridică de la noi din județ. Au fost excluse din start gradiniţele şi populaţia preşcolară.

     În cele 165 de şcoli cu personalitate juridică, sunt aproximativ 69.000 de elevi şi aproximativ 6.000 de profesori. Majoritatea au şi acces la tehnologie şi conturi în platformele educaţionale sau acces la resursele educaţionale. „După prima săptămână de la instaurarea stării de urgenţă, în martie, Braşovul a urcat, de pe locul 12, la nivel naţional ca număr de licenţe activate pe platforme educaţionale, pe locul 3”, a detaliat Valentin Bucur.

      4.061 de profesori din 6.000, activi on-line


   Din cei aproximativ 6.000 de profesori, 4.061 aveau conturi active pe platformele educaţionale. „La acestea, avem un număr estimat de 4.154 de profesori care interacţionează şi utilizează platforme on-line, inclusiv cu Skype, Google Meet etc. Ei au declarat că interacţionează şi utilizează aplicaţii online pentru a ţine legătura cu elevii, inclusiv WhatsApp. Acestea însă nu sunt conturi pe platforme educaţionale, de aici numărul mai mare”, a explicat Valentin Bucur.

    12.851 copii din judeţ au spus că nu au acces la învăţarea online. Aproape jumătate sunt din urban

    Cât despre elevi, 42.350 aveau conturi active, iar 47.167 au declarat că interacţionează cu profesorii şi utilizează platforme sau aplicaţii audio-video on-line.

     „În tot judeţul, au declarat că nu au acces la internet, tehnologie, 12.851 de elevi. 6.910 sunt în mediul rural. Ei probabil nici nu ţin legătura cu profesorii. Urmează ca în zilele următoare să vedem câţi sunt în clase terminale, dar, din ce cunoaştem noi, mai mult de 60% sunt din nivelul primar”, a mai spus Valentin Bucur.

     Elevii, mai conştiincioşi decât profesorii, în rural

    Dacă este să luăm în discuţie doar ruralul, conform aceleiaşi surse, sunt 1.059 de conturi active pe platforme ale profesorilor, dar 999 au declarat că au interacţiuni cu elevii. „Asta ne spune nouă anumite chestii, asta nu mai ţine de lipsa tehnologiei, decât de cea a pro-activităţii. Însă, toate aceste elemente se fac pe bază de recomandare, iar noi nu putem să impunem ceva”, a mai spus Valentin Bucur.

     Cât despre elevi, sunt 6455 de conturi active pe platforme ale acestora, dar 7492 care au declarat că interacţionează cu profesorii, inclusiv prin aplicatiile audio-video online.


     „Şcoala on-line” nu suplineşte şcoala „faţă în faţă”!


   Toate aceste date au fost colectate de Braşov înainte ca Ministerul să vină cu recomandare sau obligaţii pentru IŞJ-uri să colecteze date şi să facă statistici, după ce s-a încheiat vacanţa de primăvară. Însă toate acestea rămân la nivelul de statistici, pentru că IŞJ-ul nu poate monitoriza propriu-zis ce face profesorul în ora de pe Google Meet sau Zoom, de exemplu. Pe platformele educaţionale rămân vizibile accesările. Oricum, de predat, nu se predă ceva nou, mai spune Valentin Bucur.

     „În calitate de specialist în e-learning- şi IT, pot să spun că e-learning-ul nu e IT, e-learningul înseamnă o modalitate de învăţare complemenară celei faţă în faţă, un auxiliar în activitatea didactică, motiv pentru care această modalitate nu poate suplini sub nicio formă învăţarea tradiţională. Or, în aceste condiţii, este clar că aceste activităţi de învăţare on-line au ca principal scop fixarea cunoştinţelor şi mai puţin predarea în continuare a unei materii”, a explicat Valentin Bucur.

    Totuşi, sunt şi şcoli unde directorii fac o monitorizare proprie, tot la nivel declarativ, după cum a mai spus purtătorul de cuvânt.