Naționala de fotbal a României s-a calificat la Euro 2016, însă performanța tricolorilor n-a destupat prea multe șampanii în țară. A părut o calificare scoasă cu forcespul, după patru remize consecutive și o victorie logică în Insulele Feroe, așa că lumea nu prea se înghesuie să petreacă. Nu aveți însă impresia că e cam multă indiferență în raport cu o performanță bună? OK, fotbalul nostru e la pământ, așa că nu avem prea mari așteptări, dar asta nu însemană că atunci când își ridică nițel fruntea trebuie să-i punem talpa pe cap, nu? Tocmai pentru că nu ne dau performanțele afară din casă, ar trebui să fim ceva mai bucuroși atunci când chiar realizăm ceva, cu atât mai mult cu cât nu avem nici o generație extraordinară de fotbaliști. Desigur că ne-am enervat pe acești băieți de multe ori în această campanie și că i-am făcut în toate felurile, de la neputinicioși până la purtători ilegali de echipament – nu punem la socoteală și înjurăturile -, însă până la urmă, cum-necum, au scos barca la mal. Ne-am calificat direct la Campionatul European, însă calificarea trece firesc pe lângă noi, ca o ploaie de octombrie la care te aștepți și pe care te-ai obișnuit s-o ignori. Problema este că la fotbal nu mai suntem obișnuiți cu turneele finale, astfel că această pasivitate este nejustificată. Nimeni nu spune că trebuie să ieșim în stradă, însă nici să ne ducem la culcare ca și cum nimic nu s-a întâmpla nu este în regulă.
          Sistemul de calificare a fost unul mai permisiv de data aceasta, însă nu structura sa ne-a asigurat biletele la avionul de Paris, ci munca de multe ori urâtă a unor jucători modești. Ar fi fost mai simplu să fim brazilieni și să dansăm samba după fiecare meci, însă trebuie să ne obișnuim să-l apreciem pe Budescu decât să visăm la Neymar. Să nu uităm că vicecampioana mondială Olanda este pe cale să rămână acasă și că fosta deținătoare a titlului european, Danemarca, merge la baraj, fiind depășită în grupă de Albania. Este un scenariu pe care puțini l-ar fi anticipat la început, să recunoaștem!
          Așadar, România va merge la un turneu final după o pauză de opt ani, și cu siguranță există o categorie de oameni fericiți, pariorii, care abia așteaptă promoții fotbal pe site-urile de specialitate precum http://extra.bet365.com/news/ro/. N-ar fi rău însă ca fericirea lor să se extindă și către alte categorii sociale, fie și pentru faptul că uneori doar sportul ne mai aduce bucuria în casă. Există, desigur, și o discuție despre viitorul acestei naționale, cât de oportun este să mergem în continuare pe mâna lui Anghel Iordănescu și ce anume ne vom propune la Euro 2016, dar deocamdată, haideți să ne bucurăm câteva zile că avem posibilitatea să mergem în Franța la anul nu doar că să vizităm Turnul Eiffel. Și, plimbându-ne cu pieptul în față prin Paris, să putem sta de vorbă amical cu chibiții francezi despre un eventual duel între Benzema al lor și Chiricheș al nostru.