Într-un interviu acordat www.covasna media.ro, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, referindu-se la preconizata reîmpărţire administrativă, că actualul judeţ Covasna nu îşi doreşte o alipire cu Braşovul şi Sibiul şi că rolul de locomotivă al judeţului Brsaşov este contestabil. Interesant este că Antal Arpad s-a născut pe 10 august 1975, în oraşul Rupea, din judeţul Braşov.

Covasna ar fi păgubită de unirea cu Braşovul. „Este evident că actualele regiuni nu sunt funcţionale, deoarece s-a creat o discrepanţă economică între judeţele din acestea. Dincolo de concurenţa istorică însă, de faptul că anii de comunism au dus Braşovul spre extindere şi au menţinut Sfântu-Gheorghe la dimensiuni mici, tot nu vrem ca noi să mergem alături de Braşov şi Sibiu, iar argumentul este raţional: aşa ceva ar creşte PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce ar face să nu mai primim atâtea fonduri europene şi nu ne-ar permite nouă, celor din celelalte judeţe, dezvoltarea pe care judeţele puternice o au deja. Braşovul şi Sibiul au oraşe mari, oraşe metropolitane şi implicit resurse umane mai bine pregătite decât noi”, a arătat primarul de Sfântu-Gheorghe.

Argumente împotriva rolului Braşovului. În ceea ce priveşte poziţia Braşovului ca „locomotivă” pentru regiunea Centru, Antal Arpad a mărturisit că există argumente împotriva acesteia, fără nicio conotaţie etnică însă. „E adevărat că există şapte judeţe foarte bogate în România, printre care Braşov, Timiş, Cluj sau Argeş, dar asta nu înseamnă că Harghita, Covasna şi Mureş nu stau bine, deşi desigur ar putea sta şi mai bine sau că nu vor sta şi mai bine dacă vom avea posiblitatea să gestionăm noi mai mult problemele oamenilor din această zonă. Acest argument, că noi am muri de foame, nu este adevărat”, explică primarul oraşului aflat la 35 de kilometri de Braşov.

Atac la politicienii români. „Cred că este obrăznicie din partea politicienilor români să vorbească despre Secuime, după ce timp de zeci de ani au făcut tot posibilul ca să distrugă aceste judeţe, cu privatizările lor din care aceste judeţe nu au beneficiat. Tot ce a fost privatizare a însemnat să distrugă turismul din Secuime, valorile de aici. Nu prea au dreptul să vorbească despre Secuime şi nici să se arate îngrijoraţi de soarta acesteia. Până la urmă, dacă noi am ales să trăim în sărăcie, avem dreptul să o facem, să ne lase politicienii din Bucureşti…”, a completat Antal Arpad.


Proiectul regionalizării, gata în octombrie

 

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că ideea preşedintelui Băsescu de reîmpărţire administrativă este bună, dar trebuie analizată mult mai detaliat. Kelemen optează pentru regiuni mai mici, cu personalitate juridică şi atribuţii acordate în etape.  „Noi chiar am apreciat demersul făcut de preşedintele Băsescu dar nu este o chestiune personală, nu trebuie să o luăm personal. Trebuie să discutăm, să analizăm până când reuşim să avem un proiect comun. Asta vom face în iulie, august, septembrie, octombrie. Când vom avea un proiect care să fie susţinut de coaliţie, de majoritate, atunci putem să trecem la implementarea proiectului”, a declarat preşedintele UDMR.