Liftul braşovenilor de la Elmas, creat pentru Castelul Bran, a fost premiat în cadrul unei gale mondiale alături de ascensoare produse de giganţi din Germania, Marea Britanie sau SUA. Iar ieri, a avut loc la Bran ceremonia oficială de decernare a premiului.

    Un proiect 100% românesc, liftul instalat în Tunelul Timpului de la Castelul Bran, a fost recunoscut pe plan internaţional, unicitatea acestui model făcându-i pe juraţii concursului mondial „Elevator World”, care s-a desfăşurat în SUA, să-i acorde premiul I la categoria „lifturi speciale”.

   La acest titlu au concurat 9 companii din întreaga lume, iar specialiştii în domeniu şi-au dat votul pentru proiectul braşovenilor, care a fost o adevărată provocare în materie de proiectare, dar şi de realizare. Printre ascensoarele care au mai intrat în această competiţie mondială şi au fost premiate la alte categorii s-au mai numărat modele produse de celebrul concern industrial german thyssenKrupp Elevatores, de compania KONE plc din Marea Britanie sau de Nationwide Lifts din USA.

    Prin acest proiect, Castelul Bran a crescut paleta serviciilor pe care le oferă turiştilor fascinaţi de istorie, de frumoasa poveste a Reginei Maria, dar şi de mitul Contelui Dracula.

  Prezent luni la Bran, cu ocazia înmânării oficiale a acestui premiu, Bülent Yilmaz, managing director la Elevator World, divizia pentru Europa, a spus că liftul proiectat de compania braşoveană Elmas este ca un diamant. „Premiul acesta este unul foarte special, deoarece a fost acordat unui lift cu adevărat deosebit, faţă de cel folosit zilnic. În conformitate cu precizările specialiştilor din Comitetul Tehnic, numele companiei, Elmas, înseamnă diamant în mai multe limbi, iar şi acest proiect este ca un diamant”, a explicat Bülent Yilmaz.

    Construcţia întregului Tunel al Timpului de la Castelul Bran este una unicat, 100% românească şi a fost executată în cadrul unui monument istoric în condiţii deosebite, în subteran, cu tehnologii speciale deoarece geometria, atât a tunelului, cât şi a domului, au presupus secţiuni fără nici un fel de repetabilitate şi un grad extrem de ridicat de dificultate de realizare.

   12 mineri au dislocat 330 de metri cubi de stâncă de diverse durităţi pentru a putea fi mărită secţiunea puţului şi a tunelului orizontal. S-au consumat 29.000 de ore de muncă, volumul total de săpătură fiind de 1.900 de mc, echivalentul a 100 de tiruri şi s-au turnat 420 de mc de betoane speciale, echivalentul a 100 de betoniere.

  În conformitate cu datele Companiei de Administrare a Domeniului Bran, Tunelul Timpului însumează: 20 de kilometri de trasee de cablu, peste 150 de senzori, 60 de servere şi sisteme de control, 5 sisteme audio independente, 80 de canale de sunet comandabile, sisteme de iluminat inteligente, echipamente de efecte speciale, senzori de poziţie, de prezenţă, de detecţie a expresiei faciale, 120 de programe şi aplicaţii software dedicate. Un proiect 100% românesc unde şi coloana sonoră a fost realizată de compozitori şi editori de sunet din România, întreg conţinutul fiind produs pentru Tunelul Timpului pentru a descrie istoria şi cultura Castelului Bran şi a zonei geografice din care face parte.


  Cabina liftului este special proiectată pentru acest tunel, este unică și efectuează cea mai lungă cursă avizată din România, de 31,5 metri, între cele două staţii, cea de pornire şi cea de sosire. A reprezentat o provocare pentru proiectanţi care au fost nevoiţi să găsească o soluţie inedită pentru evacuarea de urgenţă: o trapă în tavanul cabinei şi un mecanism electric de ridicat cea a fost montat în partea superioară a puţului.
 
     Liftul este prevăzut cu senzori pentru detectarea seismelor, de fum, de temperatură, umiditate, dar şi senzori de detectare a gazelor. În cazul în care acestea s-ar activa, cabina lifului ar fi direcţionată spre staţia superioară.

    Viteza de deplasare a liftului din Tunelul Timpului de la Castelul Bran este flexibilă pentru a putea fi adaptată nevoilor şi scenariilor media, iar în interiorul liftului s-au montat ecrane de ultimă generaţie, camere foto şi video, făcând posibilă modificarea spectacolului media ori de câte ori se va dori acest lucru.

     „Acest trofeu pe care l-am obţinut se adresează întregii echipe care a dus proiectul la bun sfârşit. Performanţa a fost posibilă doar pin efortul colectiv al tuturor celor 420 de angajaţi ai companiei. Este un proiect unicat, pentru care am obţinut toate certificările şi avizele necesare în vederea funcţionării”, a precizat omul de afaceri Marton Geza Roth, proprietarul Elmas.