Mulţi tineri instituţionalizaţi sunt puşi în situaţia de a se prostitua, pentru a supravieţui, alţii comit infracţiuni, ajungând în închisori.

 

Un tânăr de 20 ani, dat afară acum doi ani din centrul de plasament în care a stat mulţi ani,  povesteşte că a ajuns să se prostitueze, pentru că nu a avut alternative. Băiatul a întreţinut raporturi sexuale, contra cost, cu alţi bărbaţi, dansând în cluburi gay. R.G. spune că a ajuns în această situaţie, pentru că, după ce a părăsit centrul de plasament, nu i s-a oferit nici o şansă. Acum îşi pune toate speranţele în jobul găsit în Italia.

Situaţii limită. Tânărul a locuit într-un centru de plasament şi, după ce a împlinit 18 ani, a părăsit casa de copii.”Am stat în stradă, la un moment dat am lucrat, am stat în chirie, mi-am pierdut jobul, după care m-am întors în stradă. Am fost şi la Centrul pentru Persoane Fără Adăpost, dar şi acolo mai mult de şase luni nu poţi sta”, a istorisit tânărul. La un moment dat, i s-a propus, de către un bărbat, să întreţină raporturi sexuale contra cost şi a acceptat.

„Am început apoi să merg în cluburi gay, să mă travestesc. Pentru 30 de minute petrecute cu un client, încasam 150 de lei. Îmi permiteam astfel să închiriez câte o cameră la un hotel ieftin din Braşov”, a explicat R.G.

Înfundă puşcăriile. Tânărul spune că acum trei luni a plecat în Italia, unde a reuşit să găsească o bătrână de care să aibă grijă. „Am revenit în ţară pentru a-mi face actele şi mă voi întoarce în Italia. Femeia de care am grijă îmi este ca o mamă”, a completat interlocutorul. El susţine că nu este singurul, mulţi tineri instituţionalizaţi fiind puşi în situaţia de a se prostitua, pentru a supravieţui. Alţii comit infracţiuni, ajung în închisori, iar, după ce ies de acolo, nu îşi găsesc locuri de muncă, fiind forţaţi să comită alte ilegalităţi. Sunt şi unii care încearcă să-şi păstreze integritatea, dar şansele de a avea parte de o viaţă normală sunt aproape nule. „Deşi avem 20 sau 30 de ani, ne simţim ca la 40 sau 50. La 18 ani ni se spune că trebuie să ne descurcăm singuri, dar nu primim nici un sprijin. Noi ar trebui să obţinem ceea ce nici mulţi tineri care au crescut în familii nu reuşesc să obţină”, a subliniat un alt tânăr care şi-a petrecut copilăria în casele de copii.

Cartea orfanilor

10 tineri braşoveni trecuţi de 18 ani, care acum nu au o locuinţă sau un loc de muncă, consiliaţi de Fundaţia Catharsis, vor deveni personajele unei cărţi. Editorul Gheorghe Bogdan a precizat că în carte se vor regăsi poveştile de viaţă ale tinerilor, dar vor fi incluse şi pasaje din jurnalele pe care „protagoniştii” au fost rugaţi să le ţină: „Adolescenţii vor consemna trăirile lor, vor povesti cum încearcă să îşi găsească un loc de muncă, cum sunt refuzaţi. De asemenea, i-am rugat să facă fotografii ale locurilor în care dorm, în gară, pe băncile din parcuri, în scări sau subsoluri”. El a precizat că, pe lângă poveştile triste ale celor care sunt acum în situaţia de a-şi căuta o locuinţă şi un loc de muncă, vor fi consemnate şi istorisiri de succes ale unor copii adoptaţi de familii din străinătate: „Volumul va fi publicat în limba română, dar şi în engleză, iar scopul lui este să sensibilizeze opinia publică referitor la această categorie de persoane. Sperăm ca prin publicarea acestui volum să atragem fonduri, astfel încât să putem construi locuinţe sociale pe care să le închiriem tinerilor care pleacă din centrele de plasament”.