Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România şi Colegiul Medicilor din România solicită reanalizarea de urgenţă a măsurilor luate în privinţa desfiinţării unor unităţi sanitare, clarificări şi luarea de măsuri urgente în folosul pacienţilor. Liderii celor două organizaţii invocă nerespectarea dreptului la sănătate, statuat de articolul 34 al legii fundamentale.
Neconstituţional. Reprezentanţii CMR şi COPAC aduc drept argumente în favoarea solicitărilor lor imperative faptul că nu s-au făcut publice din timp si nu au fost analizate la faţa locului măsurile luate în cazul fiecărui spital în parte. "Simplul criteriu de eficienţă financiară sau de încadrare de personal poate să constituie o premisă şi nu un factor care să determine închiderea unui spital. Autorităţile trebuiau să analizeze nevoia de servicii de sănătate a populaţiei şi accesibilitatea la servicii medicale. A fost încălcat un drept fundamental al omului, stipulat şi în Constituţia României, dreptul la sănătate", spun preşedinţii CMR, prof. dr. Vasile Astărăstoae, respectiv al COPAC, braşoveanul Cezar Irimia.
Nu e nimic în loc. Ei subliniază că desfiinţarea unui spital nu se poate realiza decât dacă un alt tip de unitate medicală preia o serie de servicii medicale (de exemplu un ambulator de specialitate sau un centru multifuncţional) şi că transformarea în cămine de bătrâni nu acoperă nevoia de servicii medicale. "Nu trebuie să uităm că un procentaj de 46% din populaţie trăieşte în mediul rural, în care lucrează doar 11% din medicii din România, această situaţie constituind o discriminare majoră", punctează profesorul Astărăstoae.
Personal, lăsat de izbelişte. Liderii COPAC şi CMR mai reclamă că implementarea măsurii s-a făcut fără o perioada de tranziţie, având în vedere actele normative adoptate, referindu-se la Hotărârea de Guvern prin care s-a decis că nu se mai încheie contracte de finanţare între casele de asigurări de sănătate şi cele 67 de spitale, începând cu 1 aprilie, aprobată în data de 31 martie. Ei blamează şi faptul că, în momentul în care s-a închis un spital, personalul medical din acea unitate nu avea un contract de muncă încheiat cu o alta, în aşa fel încât să nu existe sincope în activitatea lor. COPAC şi CMR anunţă că aşteaptă din partea autorităţilor reacţii cât mai rapide.
Mii de oameni, fără medic. Şi Federaţia Sindicatelor Democratice ale Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino” solicită Ministerului Sănătăţii găsirea urgentă de soluţii potrivite pentru cadrele medicale din unităţile sanitare desfiinţate, dar şi pentru pacienţii care rămân fără asistenţă medicală pe o rază de sute de kilometri. “Considerăm că soluţia pentru cadrele medicale din spitalele care au fost desfiinţate nu poate fi mutarea lor la distanţe considerabile. Nu este o soluţie să mutăm medici din zone defavorizate, în care este nevoie de asistenţă medicală de specialitate către oraşele mari, unde nu există posture libere. Un argument îl constituie distribuţia medicilor la 1.000 de locuitori, zonele de unde pleacă medicii având o acoperire sub media pe ţară. Obligându-i să facă zilnic naveta la zeci sau chiar la sute de kilometri, îi determinăm să plece din ţară ca mulţi dintre colegii lor în vreme ce pacienţii din zonele respective rămân fără asistenţă medicală. De aceea, considerăm că soluţia ar trebui să fie înfiinţarea unor unităţi medicale, fie că vorbim de centre de sănătate sau ambulatorii de specialitate exact în zonele unde s-au desfiinţat spitalele”, a declarat dr. Florin Chirculescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino”.
Nu cu preţul vieţii! Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Democratice ale Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino” sunt de acord că este nevoie de o reformă a sistemului sanitar, însă consideră că toţi pacienţii au dreptul la asistenţă medicală şi acces echitabil la serviciile medicale, aşa cum spune Carta Europeană a Drepturile Pacienţilor. “În acest context ne permitem să adresăm următoarele întrebări decidenţilor români. L-aş întreba pe dl. dubsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat care erau parametrii vitali ai pacientului decedat la Bălceşti, astfel încât să putem afirma cu certitudine că era un caz irezolvabil? Jurământul lui Hipocrate permite unui medic să nu îşi examineze pacientul. dacă consideră că nu are şanse? Pe dl. prim-ministru Boc vreau să îl întreb care este procentajul pacienţilor care au supravieţuit unui infarct miocardic acuţi care au fost stentaţi”, a conchis dr. Florin Chirculescu.
