Infrastructura din țara noastra, una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, este dependentă pentru dezvoltare de relief și de liderii politici.

Asta susține publicația Financial Times, într-un articol din campania „Investind în România”.

Jurnaliștii titrează că „munții și politica zădărnicesc planurile de infrastructură ale României” și subliniază că lipsa de bani reprezintă „o scuză proastă”.

Financial Times dă exemplul Autostrăzii Transilvania, care măsura, în 2013, doar 52 de kilometri, cu mult sub cei 415 km cât ar trebui să aiba. Construcția rutiera ar fi trebuit să fie o adevărată coloană vertebrală pentru sistemul de transport din țara noastra, între Brașov și Oradea.



Potrivit NewsBV, excepția o reprezintă portul din Constanța, unul dintre cele mai productive de la Marea Neagră. Totuși, transportul terestru de acolo a pus frână potențialului României de a concura cu porturile de la Marea Nordului pentru traficul de containere între Asia și Europa.

Nici geografia nu ne ajută. Carpații reprezintă o barieră naturală redutabilă, iar dealurile îngreunează de asemenea construirea de autostrăzi în mare parte a țării. O lipsă de fonduri din primul deceniu și jumătate după căderea comunismului a făcut ca infrastructura să se deterioreze în această perioadă.

Însă, de la aderarea la Uniunea Europeană, care a adus acces la finanțare pentru infrastructură, lipsa banilor a devenit o scuză penibilă, mai ales atunci când sunt date drept exemplu căile ferate, autostrăzile și metroul pe care Polonia le-a construit cu ajutorul banilor de la Bruxelles.

Această situație din România este cauzată în parte de lipsa unei capacități instituționale de a cheltui banii și în parte de alegerile politice. Investițiile publice au scăzut de la 6% din PIB în anul 2012, la 3,4% în anul 2016, continuand să scadă și în 2017.

UE a alocat 9,5 miliarde de euro României, în Programul Operațional Infrastructura Mare, însă statul s-a zbătut să acceseze și să implementeze fondurile, și din cauza mai multor schimbări de guvern de la lansarea programului.

Guvernul își pune acum speranțele în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Dar rămân în continuare întrebările despre cum poate reuși fondul suveran acolo unde trimiterea de generoase fonduri europene a eșuat deseori.

Principalele provocări sunt autostrăzile Pitești – Sibiu, Pitești – Craiova și, cel mai mare și dificil proiect, Târgu Mureș – Iași.