Este vorba de un teren aflat între Prăpăstiile Zărneştiului şi Cabana Curmătura. Aici nu se pot tăia arbori!

    Directorul Parcului Naţional Piatra Craiului, Mircea Vergheleţ, a anunţat luni, la Zărneşti, în prezenţa ministrului Mediului, Costel Alexe, că au fost finalizate procedurile pentru includerea unor noi suprafeţe de teren din parc în zona de protecţie strictă. Această nouă „zonare” a intrat în vigoare odată cu aprobarea de către Ministerul Mediului a celui de-al treilea plan de management al parcului.

   „Faţă de anul 2005, când zona de protecţie era de 4.879 de hectare, acum am ajuns la 6.945 de hectare. Practic, am crescut cu peste 2.000 de hectare, în special în zona forestieră. În luna martie a acestui an s-a aprobat ultima ediţie a Planului de Management al Parcului Naţional Piatra Craiului. Împreună cu colegii de la Direcţia Silvică Braşov şi cu acordul Regiei Naţionale a Pădurilor, am reuşit să introducem încă 315 hectare în categoria de zona strictă de protecţie. Este vorba de un teren situat în zona de acces către Cabana Curmătura, extrem de importantă din punct de vedere turistic”, a anunţat Vergheleţ.

     O pădure foarte apropiată de natural

      Mircea Vergheleţ a explicat că, în ceea ce priveşte fondul forestier, zona de protecţie strictă „reprezintă acea pădure foarte apropiată de natural, în care nu se face absolut nici un fel de intervenţie, cu excepţia cazurilor când avem incendii”.

        Terenul în cauză este pe unul dintre versanţii de pe marginea drumului de pe marginea drumului care trece prin Prăpăstiile Zărneştiului, între „Fântâna lui Botorog” şi bariera de la intrarea în zona de protecţie existentă până la momentul aprobării noului plan de management. Noua zonă de protecţie este străbătută de mai multe trasee turistice care fac legătura între Prăpăstiile Zărneştiului şi Cabana Curmătura.

    Păşunatul permis doar în zonele mai joase

       Pe de altă parte, Mircea Vergheleţ a amintit că cea mai importantă parte a parcului este golul alpin, care este, la fel, zonă strictă de protecţie,unde nu se păşunează. „Este vorba de porţiuni stâncoase, dar şi păşuni, pe versantul estic , unde avem o specie foarte valoroasă, respectiv garofiţa Pietrei Craiului”, a declarat Vergheleţ. În schimb, a declarat el, în zonele mai joase sunt păşuni incluse în zona integrală de protecţie, în care se poate păşuna în mod tradiţional, cu respectarea anumitor condiţii.


     Directorul PNPC: „Poate cu excepţia Poloniei, stăm cel mai bine în ceea ce priveşte protecţia”

    Directorul Parcului Naţional Piatra Craiului (PNPC), Mircea Vergheleţ, care este şi preşedinte al Reţelei de Parcuri din Carpaţi în cadrul Convenţiei Carpatice , a declarat că România stă destul de bine în ceea ce priveşte protecţia parcurilor naţionale.

    „Cunosc foarte bine situaţia din Alpi, pentru că avem o colaborare cu Reţeaua Parcurilor Naţionale din Alpi. În privinţa Carpaţilor, poate, cu excepţia Poloniei, situaţia din România este cea mai bună din punct de vedere al conservării în parcuri naţionale”, a susţine Vergheleţ. El a mai spus că, în acest moment, în Ungaria nu există zone de protecţie strictă sau integrală, iar în Slovacia avizele administraţiilor parcurilor sunt consultative (în România acestea sunt obligatorii ). „În ceea ce priveşte Alpii, aceşti munţi au altitudini mult mai mari decât Munţii Carpaţi şi au foarte mult gol alpin. Cele mai multe zone de protecţie din Alpi sunt în golul alpin, nu în zona forestieră”, a explicat directorul PNPC.