În România un salariat susţine 1,2 pensionari

Un număr de 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.

La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care practic nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă. Structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili.
În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică, un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.
În Polonia, la o populaţie de 38 de milioane de locuitori, există 13,8 milioane de angajaţi (dintre care în sectorul public lucrează 3,6 mi­lioane) şi 7,3 milioane de pensionari, adică doi salariaţi polonezi susţin pensia unui pensionar. Datele Eurostat sunt clare: în Marea Britanie, Olanda, Germania ori Suedia există un salariat la aproape doi locuitori. Mai aproape de noi, Ungaria are 4,4 milioane de salariaţi la o populaţie la jumătate - 10 milioane de locuitori, iar Grecia are 4,4 milioane de angajaţi la 11 milioane de locuitori.
Datele statistice ne arată că la noi sunt peste opt milioane de cetăţeni ocupaţi, dar doar 4,3 milioane de salariaţi. Ce spun aceste date? Că munca nu este înregistrată. Când ai 13,8 milioane de angajaţi, poţi susţine 7,3 milioane de pensionari, precum în Polonia. Când un salariat susţine 1,2 pensionari, ca în România, banii trebuie găsiţi în altă parte, alta decât contribuţiile.
Profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, spune că, încă din momentul în care numărul de pensionari depăşeşte jumătate din numărul de asiguraţi, deja se intră în zona de risc: „Cred că România are o situaţie unică în Uniunea Europeană, fiind singura ţară care are numărul de pensionari mai mare decât numărul de salariaţi. Dacă scădem şi numărul de bugetari din numărul de salariaţi, rezultă că numărul de angajaţi care sunt plătiţi din afara bugetului de stat este de două ori mai mic decât numărul de pensionari“.
Preda adaugă: în momentul în care deficitul la fondul de pensii este la un asemenea nivel (de peste 3 miliarde de euro) datoria publică creşte, situaţia economică se înrăutăţeşte; când PIB-ul scade, iar numărul de salariaţi nu creşte, riscurile de a nu putea plăti pensiile şi salariile angajaţilor din sistemul public devine tot mai mare.
„Soluţii pentru redresarea acestei situaţii există, însă nu cred că se pot aplica pe termen scurt. În primul rând, trebuie create noi locuri de muncă pentru a creşte încasările din contribuţii, se poate amâna vârsta de pen­sionare şi se poate reduce numărul pensionarilor care încasează pensii în mod fraudulos. Sunt localităţi sau oraşe în care pensiile de invaliditate reprezintă mai bine de jumătate din numărul total de pensii şi sunt obţinute în mod fraudulos, însă scoaterea lor la iveală este posibilă doar prin decizie politică. Trebuie să existe, în primul rând, voinţă politică şi determinare, iar cei care nu vor să facă acest lucru mai bine şi-ar da demisia decât să facă compromisuri promovând un model nesus­tenabil“, a mai spus decanul de la Sociologie.