Anunţată de câteva luni, creşterea salariului minim pentru anul viitor a fost aprobată ieri în şedinţă de Guvern. Executivul a aprobat miercuri creşterea salariului minim, de la 1.450 de lei, cât este acum, la 1.900 lei, de la 1 ianuarie 2018.

   Documentul aprobat de Guvern în ședința din 29 noiembrie 2017 stabileşte că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 1.900 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în această sumă nefiind incluse sporuri şi alte adaosuri.
 
   Practic, majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creştere cu 31,03% faţă de anul 2017 şi este influenţată de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.

   Pentru un program complet de lucru de 166,666 ore în medie pe lună, în anul 2018, valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă 11,40 lei/oră pentru cei 1.900 lei lunar.

  Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară urmăreşte depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa.

  În realitate bucuria nu este atât de mare, pentru că doar 97 de lei vor lua în plus angajaţii plătiţi cu leafa minimă pe economie. Asta deşi brutul le va creşte cu 450 de lei.

  Analiştii susţin că multe firme ar putea fi nevoite să dea oameni afară şi chiar să intre în faliment. Un studiu recent, comandat chiar de Ministerul Muncii, dar pe care Guvernul nu l-a băgat în seamă, arata negru pe alb că majorarea salariului minim nu reduce sărăcia, ci productivitatea.

   Este cea mai mare creştere procentuală din istoria recentă, de 31,03%. Pe fluturaşul angajatului cu salariul minim, majorarea va fi de doar 9% pe net. Adică faţă de 1.065 de lei cât ia acum, de la 1 ianuarie omul va primi cu 97 de lei mai mult.

  Cum justifică Guvernul această măsură? Prin faptul că ar reduce numărul celor săraci şi marginalizaţi. Specialiştii contrazic însă această ipoteză.