Sari la conținut

Decizia CCR care poate schimba faţa României. PRO sau CONTRA căsătoriilor gay?

decizia-ccr-care-poate-schimba-fata-romaniei-pro-sau-contra-casatoriilor-gay

După ce a dat undă verde propunerii de modificare a Constituţiei în care se scrie negru pe alb că familia este formată din bărbat şi femeie, judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să se pronunţe astăzi asupra sesizării referitoare la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton şi Asociaţia ACCEPT au ridicat o excepţie de neconstituţionalitate privind dispoziţiile din Codul civil care nu recunosc căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex.

Curtea Constituţională a amânat, pe 20 iulie, luarea unei decizii în legătură cu recunoaşterea sau nu a căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, arătând că are nevoie de o analiză aprofundată a tuturor dosarelor depuse.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată se referă la dispoziţiile art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.

Art. 277 din Codul civil - Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria - prevede la alin.(2): "Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) - Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile".

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a arătat la acea dată că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la drepturile cuplurilor de acelaşi sex.

"Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de acelaşi fel şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecţie", a declarat Asztalos Csaba.

El a menţionat că CEDO a statuat că ţările membre ale UE trebuie să adopte legislaţii care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.

Pe de altă parte, Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoaşterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reşedinţă.

„Homosexualitatea nu e nici un păcat, nici o boală”

Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton, un cuplu de acelaşi sex, au vorbit, într-un interviu pentru Mediafax, despre problemele pe care le-au întâmpinat atunci când au dorit ca mariajul lor să fie recunoscut în România, despre paşii pe care îi vor urma în cazul în care Curtea Constituţională va da o decizie nefavorabilă în ceea ce priveşte recunoaşterea căsătoriei lor, despre drepturile comunităţii LGBT şi modificările care ar trebui făcute de statul în român pentru ca persoanele cu altă orientare sexuală să nu se simtă discriminate.

Iustina Ionescu, avocatul care reprezintă cuplul Coman-Hamilton în instanţă din 2013, a declarat pentru MEDIAFAX că Directiva europeană în domeniul liberei circulaţii a cetăţenilor Uniunii Europene pe teritoriul României nu a fost respectată, în timp ce mama lui Adrian, Camelia Coman, a susţinut că fiecare trebuie mai întâi să vadă dacă este moral şi abia apoi să îi judece pe alţii.

Citiți interviul acordat de Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton, Iustina Ionescu şi Camelia Coman ... în pubicația Gandul.info

Comentarii

Ultimă oră