În timp ce noi avem parte de Sărbătoarea Bobotezei şi apoi va urma cea a Sfântului Ioan, există persoane care la noapte vor colinda.Vor petrece, vor împodobii bradul şi vor respecta tradiţiile aşteptând Crăciunul. Ei se află acum în Seara de Ajun.

   Credincioşii ortodocşi de rit vechi - ruşii, lipoveni, ucrainenii , basarabenii şi sârbii - vor sărbătorii pe 7 ianuarie Crăciunul. Iar acum fac pregătirile pentru noaptea de ajun!

   Ne-am obişnuit, ca an de an, în această perioadă turiştii ruşi, basarabeni şi lipoveni să umple staţiunile din România, venind special ca să petreacă de sărbătorile pe rit vechi.
 
  Dar e bine de ştiut că nu numai ei vor sărbătorii mâine Crăciunul. Există în România noastră aşezări întregi unde localnicii celebrează sărbătorile pe rit vechi. Exemplu: ucrainienii din Dobrogea, sârbii din Banat sau lipovenii din Moldova.

   Aşadar există aşezări prin România care se pregătesc de sărbătoare, pentru că aşa e tradiţia locului (care se păstrează din străbuni), nu ca în staţiuni, doar de dragul turiştilor.

     Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de Seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

   După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului.

    Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Gospodinele pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Tradiţionale sunt compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă şi sarmalele de post cu hribi (ciuperci).

  Adevaratul festin de dulce e lăsat pentru mâine!

    În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, multe bunătăţi preparate din carne, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.

 Ruşii lipoveni au bucate specifice pe care le servesc de Crăciun: haladet (o piftie specială, cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Pentru desert sunt pregătiţi vareniki (colţunaşi cu brânză) şi cozonaci. Singurul colind care se cântă cu ocazia acestei sărbători este „Hristos Rajdaetsea”.

   Ucrainenii din Maramureş au şi ei tradiţii speciale. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar pe masă trebuie să fie aşezate nouă feluri de mâncare. Cel mai important preparat este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci cu zeamă de varză. Un obicei special este legarea picioarelor mesei cu un lanţ, pentru ca „binele să rămână în casă”. Noaptea, la ora 24:00, se merge la snocne – slujba bisericească de la miezul nopţii. După aceea, se colindă la casele rudelor şi prietenilor. În dimineaţa de Crăciun, credincioşii merg din nou la biserică, unde tinerii vin cu Viflaimul.

  Pe lângă mâncarea specială pe care o pregătesc de Crăciun, sârbii aprind la miezul nopţii de Ajun banjakul. Este vorba despre o ramură de stejar, despre care se spune că va aduce bunăstare, fericire şi noroc. Până la ora 24:00 se mănâncă de post, iar sub feţele de masă se pun bani şi fân care, potrivit tradiţiei, aduc belşug.



     În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Numărul ruşilor lipoveni este de aproximativ 24.000, al ruşilor - 8.900, iar cel al sârbilor de 18.000. În România traiesc şi 1.780 de armeni.

   În Bucureşti, singurul lăcaş de stil vechi este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, însă în ţară există peste 80 de astfel de biserici.


   Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi şi Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Biserica Ortodoxă Romană a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. Au existat însă şi oameni care nu au adoptat noul calendar, ci au rămas la cel iulian.

    Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial din prezent.

    Şi de aici apare diferenţa. Crăciunul şi Anul Nou sunt celebrate cu un decalaj de 2 săptămâni de către adepţii ritului vechi!

  Ca în fiecare an, în prima săptămână a lui 2017 , în pensiunile şi hotelurile din Braşov, Predeal şi Poiana Braşov au început să sosească turiştii moldoveni, ruşi şi ucraineni, care sărbătoresc Crăciunul după calendarul vechi, pe data de 7 ianuarie.

    Special pentru ei, unii hotelieri au păstrat ofertele de la Crăciunul pe rit nou. Alţii au pregătit oferte speciale pentru ei, adaptate meniurilor lor tradiţionale.

  Le urăm Sărbatori Fericite, celor care se pregătesc să celebreze Crăciunul pe Rit vechi. Să aiba nişte zile superbe, deosebite! Cu lumină în suflet, bogaţie în casă şi fericire în inimă! Minunea Sfântă a Naşterii Domnului Iisus Hristos să vă aducă pace, bucurie şi împăcare! Crăciun Fericit!