Jurnalul.ro a dat publicităţii referatul prin care procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Cristian Cioacă. În documentul citat, anchetatorii detaliază pe larg argumentele şi probele în baza cărora au ceru arestarea. Iata cateva fragmente (vezi aici referatul integral)
* Menţionăm că o plecare voluntară a victimei ar fi fost imposibilă în condiţiile în care nu şi-a asigurat nicio posibilitate de subzistenţă. În acest sens subliniem că: actul de identitate al victimei a fost găsit la domiciliul acesteia; conturile bancare, după cum s-a arătat, nu au fost accesate; din datele de anchetă nu rezultă că victima ar fi avut alte surse de bani care să-i asigure subzistenţa; susţinerea inculpatului potrivit căreia victima ar fi plecat cu bijuteriile şi cu banii este infirmată de găsirea sumei de 1800 lei într-una din poşetele victimei la domiciliu, şi de identificarea la 08.10.2007, într-o râpă situată la 4,6 Km de Poiana Braşov, a săculeţului în care victima îşi ţinea bijuteriile din aur , alături de mai multe obiecte pe care a fost identificat sângele acesteia;
* Faptul că din 30 august 2007 telefoanele mobile ale victimei au fost închise, nemaiputând fi apelate, contrar obiceiului acesteia. Potrivit declaraţiilor martorilor, victima nu îşi închidea niciodată telefoanele, iar în perioadele în care nu putea să vorbească la telefon trecea terminalele pe modul silenţios, revenind cu un apel în cel mai scurt timp;
* Pierderea de către victimă a unei cantităţi importante de sânge - după cum rezultă din planşele foto întocmite cu ocazia cercetărilor la faţa locului efectuate în apartamentul conjugal, coroborate cu examinările criminalistice ale autoturismului …., precum şi cu concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică – care ridică semne de întrebare asupra posibilităţii ca aceasta să fi rămas în viaţă.
Probele pe care le au procurorii:
- identificarea sângelui victimei pe uşa de acces în dormitorul matrimonial (9 urme), pe tocul de lemn al uşii dormitorului (o urmă)
- identificarea sângelui victimei pe maşina de spălat din baia aferentă dormitorului (o urmă), pe gresia şi faianţa din baia aferentă dormitorului (6 urme)
- identificarea a încă 7 urme din sângele victimei pe partea interioară a uşii dormitorului matrimonial şi pe o sticlă de parfum aflată pe noptieră în dormitor
- identificarea sângelui victimei sub lada de lemn situată pe holul apartamentului în apropierea uşii de acces în dormitorul matrimonial .Aceste urme conţin sânge diluat şi impurităţi şi au fost în mod cert create în urma spălării/ştergerii gresiei din hol, surplusul din lichidul de spălare împreună cu substanţa spălată migrând sub cufăr în zonele marginale
- identificarea sângelui victimei pe mocheta din portbagajul autoturismului …. (2 urme), urme create cel mai probabil cu ocazia transportării fragmentelor de cadavru
Menţionăm că în noaptea de 29/30 august 2007 cu ocazia revenirii la domiciliu după vizita pe care i-a făcut-o martorei P. D. C., în jurul orei 03.00, inculpatul era echipat în uniformă de poliţie;
- identificarea sângelui victimei pe capacul cotierei faţă a autoturismului …. şi pe suportul cotierei faţă a autoturismului (urme realizate cel mai probabil prin transfer, de pe mâna inculpatului)
- găsirea, la 08 octombrie 2007, într-o râpă situată la 4,6 Km de Poiana Braşov în direcţia Râşnov, a unui număr mare de obiecte din locuinţa comună a celor doi soţi, provenind îndeosebi din dormitorul matrimonial (ambalaje de parfumuri, căr?i, reviste, fotografii, caietul de sarcină al victimei, perne decorative etc.), din zona cu cea mai mare concentrare a stropilor de sânge
De asemenea, în punctul cel mai îndepărtat de şoseaua Poiana Braşov – Râşnov, raportat la poziţia celorlalte obiecte aruncate în râpă, a fost găsită şi o uniformă de poliţie de vară, aparţinându-i inculpatului.
- identificarea pe peretele dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă acestuia, prin folosirea sistemului de iluminare Crime Lite (disponibil organelor de urmărire penală din România din anul 2010) în lumină albastră cu ochelari de contrast aferenţi, a unui număr important de stropi de sânge, dintre care o parte au mai conţinut suficient material genetic în vederea genotipării, aparţinându-i
- identificarea în partea inferioară a peretelui dintre dormitorul matrimonial şi baia aferentă acestuia, în dreapta faţă de uşa de acces în baie, în zona cu cea mai mare concentrare a urmelor de sânge, peste stratul iniţial de vopsea lavabilă, a unui strat suplimentar de culoare alb-gri, constituit din sulfat de calciu (glet), acoperit de un strat exterior de vopsea lavabilă, ceea ce indică ascunderea cu intenţie a urmelor infracţiunii
Dacă pe ceilalţi pereţi ai dormitorului matrimonial au fost puse în evidenţă trei straturi constând în amorsă, glet şi vopsea lavabilă, în partea inferioară a peretelui indicat anterior se observă cinci straturi, carotele ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului din 07.11.2012 permiţând evidenţierea în mod clar a celor două straturi suplimentare.
Semnele unei lucrări recente de zugrăvire pot fi observate deja pe planşa foto întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului din 05.09.2007 (a se vedea în acest sens plintele de la baza peretelui menţionat, singurele cu urme de vopsea), şi reprezintă cel mai probabil motivul pentru care inculpatul a anunţat dispariţia soţiei sale cu întârziere.
- declaraţiile martorilor din care rezultă existenţa unei stări de tensiune între inculpat şi victimă, generată în parte de faptul că inculpatul lucra la cerere doar schimbul 3, care a dus la iniţierea de către aceştia a unor relaţii extraconjugale şi la discuţii pe tema unui divorţ iminent.
Tensiunile s-au intensificat în zilele de dinaintea dispariţiei victimei, când inculpatul a găsit pe calculatorul victimei fotografii ale acesteia împreună cu martorul I. C., realizate în perioada în care aceştia au fost împreună în vacanţă în ….;
- declaraţia martor - coleg la Secţiei de poliţie unde îşi desfăşura activitatea şi inculpatul, potrivit căreia „prin secţia de poliţie, între colegi, s-ar fi zvonit şi faptul că Cioacă ar fi obişnuit să o bată pe E.”. Totodată, din aceeaşi declaraţie rezultă că la câteva luni după dispariţia victimei, în contextul unor discuţii despre o moarte suspectă, inculpatul a întrebat, de faţă cu colegii, în cât timp se descompune un cadavru (declaraţia se coroborează şi cu cea a altui martor);
