Sari la conținut

Aproape 1300 de persoane au fost tratate în secţia modulară de ATI-COVID de la inaugurare

aproape-1300-de-persoane-au-fost-tratate-in-sectia-modulara-de-aticovid-de-la-inaugurare

Secţia modulară de ATI-COVID dotată cu 28 de paturi, pe care administraţia judeţeană a construit-o în vara anului 2020 în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, a fost vârful de lance în lupta cu pandemia şi a însemnat un ajutor vital pentru tratarea pacienţilor aflaţi în stare gravă, atât din municipiul şi judeţul Braşov, cât şi din alte judeţe şi chiar din Bucureşti.


Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea SCJU Braşov, de la momentul punerii sale în funcţiune, consemnat la finele lunii august 2020 şi până la 31 decembrie 2020, în modularul ATI-COVID au fost îngrijiţi 60 de pacienţi.


Pe parcursul anului 2021, numărul cazurilor grave a crescut exponenţial, fiind în total 1189 de bolnavi care au avut nevoie de tratamentul de terapie intensivă. Dintre aceştia, 346 de pacienţi au fost vindecaţi sau transferaţi la alte secţii clinice. Pe de altă parte, din numărul total de cazuri ajunse la terapie intensivă în secţia modulară, 20 au fost persoane vaccinate.


Totodată, statisticile arată că din numărul total de internaţi în modularul de ATI-COVID, 536 de persoane au necesitat intubare, 612 au avut nevoie de terapie intermediară, fiind asistate şi monitorizate noninvaziv, iar 41 au fost tratate respirator cu ajutorul măştilor de oxigen.


De menţionat este faptul că din totalul celor 1189 pacienţi înregistraţi în anul 2021, 261 au fost transferaţi din alte 15 judeţe, precum şi din Capitală, cei mai mulţi provenind din Covasna (19 bolnavi), Prahova (14), Argeş (7), Buzău (5) şi Bucureşti (5).


Pe parcursul crizei pandemice care ne afectează de aproape doi ani, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a dus greul tratării cazurilor dificile la nivelul judeţului nostru, dacă luăm în considerare faptul că din cei 1189 de pacienţi ai secţiei modulare ATI-COVID, 600 de cazuri grave au provenit de la celelalte unităţi spitaliceşti braşovene. Astfel, 258 de cazuri au fost transferate de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov, 88 de bolnavi au provenit de la Spitalul Municipal Săcele, 72 de pacienţi au fost aduşi de la Centrul Medical „Maria” Sânpetru, 54 de cazuri au fost de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Braşov, 34 de cazuri – de la Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov, 32 de cazuri – de la Spitalul Orăşenesc Zărneşti, 23 de cazuri – de la Spitalul CFR Braşov, 18 cazuri – de la Spitalul Orăşenesc Rupea, 16 cazuri – de la Spitalul Municipal Codlea, 4 cazuri – de la Spitalul Municipal Făgăraş, iar un caz – de la Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Mariaֲ” Braşov.


„Acum, privind retrospectiv, nu ştim cum am fi reuşit să ne descurcăm şi să răspundem necesităţilor de tratare a pacienţilor grav afectaţi de infecţia cu noul coronavirus, dacă nu am fi avut la dispoziţie cele 28 de paturi de ATI din secţia modulară COVID. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a dus greul luptei cu valul 4 al pandemiei, care a generat o creştere abruptă a numărului de pacienţi care aveau nevoie de internare şi implicit a cazurilor grave pe care a trebuit să le tratăm, foarte multe provenind de la celelalte spitalele aflate în prima linie a combaterii pandemiei şi de la cele suport-COVID. Valul pandemic a făcut ca inclusiv secţia ATI-COVID să fie insuficientă. Am trecut prin două luni foarte grele. Am avut zile la rând în care nu doar că toate cele 28 de paturi din modular erau ocupate, dar aveam între 10 şi 28 de pacienţi asistaţi respirator sau deja intubaţi, în Unitatea de Primiri Urgenţe, care aşteptau să se elibereze un pat din secţia COVID”, a relatat dr. Călin Cobelschi, managerul SCJU Braşov.


Realizarea spitalului modular ca secţie exterioară cu paturi ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a reprezentat un proiect îndrăzneţ al autorităţii publice judeţene.


Finanţarea a fost asigurată din bugetul Consiliului Judeţean Braşov, care a alocat cu această destinaţie 11.976.260 lei. Construcţia a fost implementată în baza documentelor de proiectare puse la dispoziţie cu titlu gratuit de către Fundaţia Hera şi Asociaţia Dăruieşte Viaţă, iar lucrările propriu-zise s-au desfăşurat pe parcursul verii lui 2020.


Materializarea proiectului a fost posibilă graţie implicării preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, şi a echipei manageriale a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă care au înţeles că în lupta cu pandemia este esenţială creşterea capacităţii de tratare a pacienţilor ajunşi în stare gravă, prin extinderea numărului de paturi ATI şi dotarea lor cu echipamentele specifice.


„Am fost printre puţinele administraţii publice din România care şi-au asumat demersul de a finanţa şi a construi un spital modular de ATI destinat pacienţilor cu forme grave de COVID. Era firesc să-l facem în imediata vecinătate a Spitalului Judeţean Braşov, deoarece aici avem concentrată cea mai mare parte a personalului specializat pe anestezie şi terapie intensivă din judeţ. Spitalul modular a fost un proiect ambiţios, însă au existat destule persoane care şi-au exprimat scepticismul vizavi de demersul nostru. Să nu uităm că în anul 2020 toate autorităţile, nu doar din România, ci din întreaga lume, cumpărau aparatură de ATI, ventilatoare, monitoare, infuzomate sau injectomate, astfel că a fost o provocare să dotăm cele 28 de paturi, atât din punctul de vedere al disponibilităţii echipamentelor pe piaţă, cât şi al costurilor foarte mari. Am beneficiat de sprijinul prim-ministrului de atunci, Ludovic Orban, al ministrului Sănătăţii şi al secretarului de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, pentru funcţionalizarea celor 28 de paturi şi am primit aparatură medicală din rezerva Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne”, a explicat preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea.


Ulterior, o preocupare principală a administraţiei judeţene a fost recuperarea din fondurile europene disponibile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare a alocărilor bugetare destinate realizării secţiei modulare ATI-COVID.


Astfel, în cadrul proiectului „Gestionarea crizei sanitare COVID-19 în județul Brașov”, accesat de Consiliul Județean Brașov în 2021, cu o valoare totală de 45.533.446,93 lei, Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov i-au revenit 24.036.436,41 lei pentru decontarea achiziţiei de echipamente şi aparatură medicală, inclusiv pentru dotarea unităţii modulare de ATI. De asemenea, administraţia judeţeană a depus un alt proiect POIM, aflat în etapa de evaluare, care vizează recuperarea cheltuielilor de construcţie a spitalului modular de ATI-COVID. Valoarea totală a acestui proiect este de 12.386.156,16 lei.


„Ce-ar fi însemnat dacă în fiecare judeţ s-ar fi construit câte un spital modular, aşa cum este cel din curtea Spitalului Judeţean Braşov? Am fi reuşit, practic, să dublăm capacitatea de terapie intensivă alocată cazurilor COVID la nivel naţional. Am fi reuşit să dăm o şansă în plus fiecărui pacient în stare gravă care a fost nevoit să aştepte pe holurile unităţilor de primiri urgenţe eliberarea unui pat de terapie intensivă. Am fi putut să salvăm mai multe vieţi, fără să fim nevoiţi să transferăm pacienţii dintr-un judeţ în altul. Am fi reuşit la nivelul fiecărui judeţ al ţării să ne organizăm mai bine în perspectiva valului 5, despre care specialiştii ne spun că este inevitabil. Mi-aş dori ca şi alţi colegi din ţară, preşedinţi de consilii judeţene, să aibă curajul şi dorinţa de a implementa proiecte similare de spitale modulare de ATI, care vin în sprijinul salvării vieţii semenilor noştri”, a încheiat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Comentarii

Ultimă oră