1,Numără mulţumirile : În unele zile poţi avea impresia că totul merge prost. Însă, adesea, chiar şi în cele mai rele zile se pot întâmplă lucruri bune – doar că sunt mai greu deobservat în acele momente. Aici intră în scenă practică celor trei lucruri bune. Ce înseamnă asta? Că la sfârşitul zilei să petreci cinci 10 minute şi să scrii în detaliu despre trei lucruri care au mers bine în acea zi şi, totodată, să descrii motivul pentru care tu crezi că ele s-au întâmplat. Un studiu din 2005, condus de către Martin Seligman, fondator alCentrului de Psihlogie Pozitivă de la Universitatea din Pennsylvania a descoperit că aceste exerciţiu repetat zilnic timp de o săptămâna a crescut nivelul fericirii, iar efectul adurat timp de şase luni. Această practică simplă este eficace întrucât nu doar ajută la amintirea şi aprecierea lucrurilor bune care s-au întâmplat în trecut; de asemenea te învaţă săobservi şi să savurezi evenimentele pozitive în momentul în care se petrec şi să ţi le reaminteşti cât mai corect mai târziu. Prin reflectarea asupra sursei acestor lucruri bune veiîncepe să vezi lucrurile bune care te înconjoară şi să nu mai ai impresia că universul conspiră împotriva ta.Similar cu practică celor trei lucruri bune este ţinerea unui Jurnal alGratitudinii în care să scrii cinci lucruri pentru eşti recunoscător într-o săptămâna şi să reflectezi asupra înţelesului acestor lucruri pentru ţine. Pentru acest exerciţiu,mulţumirea merge dincolo de aceste lucruri pozitive care s-au întâmplat într-o anumită zi şi poţi să o extinzi la ce s-a întâmplat în trecut şi la ce se va întâmplă bun în viitor. Jurnalul Gratitudinii este cu adevărat eficace atunci când te concentrezi pe oamenii specifici pentru care eşti recunoscător că sunt, ori au fost, în viaţă ta.
2,Substracţia mentală : Cel mai bine o spune Joni Mitchell, „nu ştii ce ai avut până nu l-ai pierdut”. Însă uneori doar să-ţi imaginezi că ai pierdut ceva este de ajuns să începi săapreciezi ceea ce ai.Una din modalităţile prin care să faci asta este să te angajezi în reducerea mentală a evenimentelor pozitive, în care să îşi în calcul ce s-ar fi întâmplat dacăanumite evenimente pozitive din viaţă ta – precum oportunitatea unui job sau obţinerea unui titlu educaţional – n-ar mai fi avut loc şi apoi să reflectezi asupra modului în care ar fifost viaţă ta fără ele.O serie de studii realizate în 2008 de către Minkyung Koo a descoperit că practică pentru 15 minute a substracţiei mentale duce la o creştere a fericirii şi a gratitudinii.Reducerea mentală poate contracara tendinţa de a consideră evenimentele fericite că de a sine înţelese că şi cum ar fi fost inevitabile; în loc de asta te ajută sărecunoşti cât de norocos ai fost că lucrurile s-au întâmplat aşa cum s-au întâmplat. O variaţie a acestei practici este substracţia mentală a relaţiilor, care este similară cu substactia mentală a evenimentelor pozitive însă implică focusarea pe relaţiile importante, cum ar fi relaţia cu un prieten apropiat ori relaţia romantică. Chiar dacă poate fi durerossă-ţi imaginezi cum ar arată viaţă ta fără cineva la care ţii cu adevărat, dacă faci asta din când în când îţi poate reaminti faptul că nu trebuie să iei că de la sine înţelesprezenţa ei lângă ţine şi să încerci să îmbunătăţeşti acea relaţie. Citește continuare pe sfatulparintilor.ro .
Fii primul care posteaza un comentariu la articolul 4 strategii salvatoare să-ți iubești viața.
Nume
Comentariu