2014, noul termen pentru autostrada Comarnic-Braşov

Din 2014 ar putea să înceapă lucrările la construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (58 de km).  Anunţul a fost făcut de  Mircea Pop, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), pentru gandul.info. Autostrada va fi construită prin concesiune,  "tot un fel de PPP (parteneriat public-privat)", în care concesionarul va trebui să asigure finanţarea, urmând să îşi recupereze ulterior investiţia,  prin taxa de autostradă.
"Deschiderea ofertelor pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost amânată încă două săptămâni, nu va fi pe 5 septembrie. Trebuie să răspundem la mai multe solicitări. Lucrările (la Comarnic-Braşov) ar putea demara undeva în 2014. Concesionarul - care poate fi un consorţiu, care să cuprindă şi o bancă - trebuie să vină cu finanţarea, iar banii şi-i va recupera în 20 de ani prin exploatarea autostrăzii, prin taxa pe autostradă", a declarat Mircea Pop. Pe lângă actualizarea studiului de fezabilitate, consultantul care va câştiga licitaţia va elabora şi documentaţia de atribuire a contractului de concesiune. După alegerea consultantului, Compania Naţională de Autostrăzi va organiza o licitaţie pentru selectarea concesionarului care va finanţa şi executa lucrările.Comarnic-Braşov face parte din autostrada Bucureşti-Braşov (173 km), valoarea estimată a proiectului fiind de 982,85 de milioane de euro (proiectare şi construcţie -4 ani, operare şi întreţinere - 25 de ani. Proiectul iniţial prevedea ca pe cei 58 de km să fie construite 57 de poduri şi 5 pasaje.
Şpagă prea mare. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Oficial grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. Însă într-un reportaj prezentat de ProTv, Alin Goga, un fost director al departamentului juridic din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADR) a făcut o dezvăluire senzaţională. Goga a declarat că rezilierea contractului dintre Guvern şi consorţiul Vinci-Aktor s-a făcut pentru că i „s-a cerut o şpagă prea mare”, adică 440 de milioane de euro.  „E vorba de 40 de milioane cash şi 400 de milioane în lucrări, pe 30 de ani. Cash, în pungă primiţi de nişte oameni…oriunde vor ei… cum vrei moşule… ori în pungă, ori în bancuţă…”, a declarat Alin Goga.
"Poliţie – cătuşe – puşcărie”. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a avut şi el o declaraţie cel puţin bizară referitoare la relaţia cu francezii. „N-au insistat să prelungească termene, au venit şi au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom`ne, ce vreţi voi nu-i posibil, că vine DNA şi facem puşcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliţie – cătuşe – puşcărie – n. red.)”, a declarat Berceanu, în 2010, pentru www.gandul.info.