Sari la conținut
-azota-popescu-dragoste-si-credinta

Povestea de viaţă a  preşedintei asociaţiei Catharsis, Azota Popescu, a fost prezentată în cadrul emisiunii "Brasoveni pentru brasoveni" de la MIX2TV. Emisiunea ,,Braşoveni pentru braşoveni”  este difuzată pe MIX2TV- vineri – 20:30 şi 22:30, sâmbătă – 19:30 şi duminică – 08:30, 14:00 şi 20:00. Emisiunea poate fi urmărită şi pe internet la adresa www.mixtvbrasov.ro.

„E greu de imaginat sufletul Braşovului de astăzi fără Azota Popescu! Şi fără Catharsis! Grecescul echivalent al descărcării, al curăţirii lăuntrice, al tămăduirii prin purificare a prins sens şi nobil ţel în Braşovul în care Azota Popescu şi-a împlinit, câteva decenii la rând, menirea de dascăl. Pentru că dascăl s-a visat de când a prins rosturile lumii acesteia, în care doar munca, aşezată pe temelia harului şi hrănită cu sacrificii şi dăruire, ne poate înălţa întru împlinire! Altfel, trecerea ne este, poate, mai lină, dar rămâne searbădă, lipsită de mari frământări, dar şi de mari bucurii! Atunci, demult, fetiţa cu ochi albaştri şi voinţă de fier avea să afle că viaţă ne este barca pe marea în furtună şi că trei sunt ancorele ce ne pot da echilibru şi forţă în plutire : credinţă, cultură şi familia!”

„Am iubit copiii de când eram copil, îmi doream tot timpul să fiu printre copii. Şi am ales ca model de viaţă prima mea învăţătoare, mi-am propus atunci să devin învăţătoare. În timp ce studiam la Liceul Pedagogic mi-am ales un alt model în viaţă, profesoara de limba şi literatura română din Şcoala Pedagogică Mixtă Craiova cu foarte mulţi ani în urmă. Aşa am terminat liceul cu gândul de a termina Facultatea de Limbi, deci să devin profesoară”, spune Azota Popescu.Nu s-a mulţumit doar cu munca la catedră. În cei 35 de ani de profesorat s-a implicat  tot timpul în  activităţi extraşcolare. La începutul carierei a lucrat într-o localitate în judeţul Cluj şi apoi s-a mutat prin concurs la Braşov. La şcoala 20, de unde s-a pensionat a fost  mulţi ani şi directoare. A trebuit să  gestioneze aproape 100 de clase cu 4.200 de elevi şi peste 200 de profesori. În 1995 a simţit că trebuie să facă  altceva şi şi-a depus dosarul de pensionare. A plecat pentru 2 luni în America, unde locuia un nepot şi acolo şi-a dat seama cât de important este sprijinul comunităţii pentru cei care au probleme. Cu gândul de a face ceva şi la noi pentru cei aflaţi în dificultate a înfiinţat Asociaţia Catharsis, împreună cu  psihologi, medici, profesori, asistenţi sociali, preoţi. „Mă obseda eradicarea fenomenului de neşcolarizare dacă pot spune aşa, eram în primii 5 ani de după revoluţie copiii  se urcau în troleibuz plecau din Răcădău se duceau se plimbau toată ziua se întorceau acasă, lipseau de la şcoală. Trecea elevul de serviciu prin toate clasele se învăţa în 4 schimburi, erau condicile pline de absenţe. Prevenirea abandonului familial şi şcolar a rămas program luminos în Asociaţia Catharsis şi pot să spun că peste 8.000 de copii, când spun copii atunci, ulterior tineri, sunt beneficiarii acestui program”, mai spune Azota Popescu. Cei de la Asociaţie au lucrat voluntar în primii ani. Încet-încet, au început să vină şi ajutoarele umanitare din străinătate. O fostă colegă de la şcoală măritată în Italia a povestit unui preot despre problemele sociale de la noi.„A venit preotul în România, ne-a cunoscut, a văzut deja ce structuri avem în Catharsis şi am început cel mai frumos program umanitar de solidaritate internaţională numit simplu, Adopţie la Distanţă. Preotul, duminica la slujbă, când termina slujba prezenta o situaţie <<uitaţi ce a venit de la Catharsis, un copil al cărui tată a murit de cancer, mama nu lucrează, tânărul este bine dotat, vrea să continuie şcoala şi nu poate cine vrea să îl ajute>> şi atunci credincioşii spuneau îl ajutăm nou. Veneau ajutoare din Italia că nici nouă nu ne venea să credem. Au venit italienii să cunoască beneficiarii, erau faţă în faţă se duceau se minunau”, mai spus Azota Popescu.După Italia, au venit ajutoare şi din alte direcţii.Tot cu sprijinul sponsorilor din străinătate a fost construit în 2006 şi centrul pentru nevăzători Razã de luminã. Azota Popescu crede cã a avut tot timpul un ajutor special.

• Rază de lumină

Peste 20 de copii şi tineri vin sã înveţe alfabetul braille, calculatorul, matematica. Mai  nou, nevăzătorii de la Raza de lumină desenează cu ochii minţii lucruri pe care nici nu le-au văzut vreodată. Ei pictează sub îndrumarea pictorului Dan Brad. Copiii au avut deja prima expoziţie. În  primii ani de  la înfiinţarea asociaţiei, a început un  proiect care se derulează şi azi. Acela de a-i scoate pe micuţii abandonaţi din centrele statului şi de a le găsi o familie. A urmat acreditarea Asociaţiei Catharsis pentru a căuta familii din România şi din străinătate. Americanii ne-au arătat apoi şi altă soluţie pentru a scoate orfanii din cămine - aşa numiţii asistenţi maternali de azi, proiect care  s-a extins în toată ţara. După ce în  2001, adopţiile internaţionale au fost blocate, la câţiva ani legea a fost modificată astfel că şi  famiililor din România le-a fost tot mai greu să înfieze. Între timp, dramele copiilor nimănui se înmulţeau. Experienţa primilor ani de adopţii internaţionale a arătat că străinii înfiau de la noi şi copii romi si cu dizabilităţi, pe care familiile de românii îi evită din cauza prejudecăţilor sau deoarece nu-şi permit financiar să-i ajute pe cei bolnavi. Tocmai de aceea,  preşedinta Asociaţiei Catharsis nu  abandonează lupta de a debloca adopţiile - în ciuda  tuturor piedicilor şi a vocilor rău-voitoare.

• Azota …merge mai departe!

„Familia creează valori, valorile creează familia! Un crez de viaţă niciodată abandonat. Şi înainte de orice altceva, un nobil deziderat: o Românie fără orfani! Transformată în cruciat pentru o cauză pe care mulţi nu o pot pricepe nici astăzi, fosta profesoară de română a pornit lupta surdă cu autorităţi adormite, cu legi înţepenite în absurd, cu indolenţa, cu nepăsarea, cu mentalităţi de odioasă aducere aminte şi cu inimi îngheţate. Un cămin pentru fiecare copil părăsit! Şi-a strigat visul doamna cu ochi albaştri de la Braşov. O familie pentru puii de om pe care nimeni nu îi vrea la noi acasă. Pentru că sunt trecuţi de vârstă fragedei pruncii. Şi e greu să mai recuperezi anii pierduţi acolo, la start! Pentru că sunt prea bruneţi. Pentru că sunt bolnavi… Copiii fără viitor. Mulţi dintre ei sortiţi irosirii. Străzilor. Puşcăriilor. Copiii statului… Copiii tuturor şi în fapt copiii nimănui! Azota …merge mai departe! Azota nu renunţă! Oricât i-ar creşte timpul în urmă, deopotrivă –i creşte înainte numărul celor care o aşteaptă. Dascăl până la ultimul atom de suflet, mama dincolo de propria familie şi femeie, dincolo de fizicul şi energia de excepţie, Azota rămâne speranţa copiilor fără părinţi şi fără copilărie, fără sănătate şi fără Dumnezeu, fără vise şi fără viitor!”

Comentarii

Ultimă oră