Cei care trec pe strada Poarta Schei pot admira frumuseţea unui imobil construit de evrei ca loc de închinăciune. Această impresionantă sinagogă nu a fost însă singurul lăcaş de cult al evreilor braşoveni. Puţini ştiu că pe strada Castelului, în spatele unei curţi, ascunsă privirilor, se găseşte Sinagoga albastră, ridicată de evreii de rit ortodox.  Biserica este acum dezafectată, doar câte un pasionat de istorie mai intrând din când în când în curtea unde se află monumentul. Primii evrei s-au stabilit în Braşov în anul 1807. Încet-încet, au venit tot mai mulţi, astfel că s-a închegat o comunitate, ai cărei membri  se ocupau în special cu negustoria.  Existau însă  printre evrei şi buni   meseriaşi (pălărieri, croitori, zugravi, bijutieri) dar şi medici sau actori. În anul 1940, numărul lor ajunsese la 6.000, dar după  război, evreii au emigrat în masă, astfel că acum în Braşov mai trăiesc doar aproximativ   200 de membri. Comunitatea s-a divizat în 1877 în evreii de rit ortodox-tradiţional şi cei de rit neolog - occidental. Fiecare grupare şi-a construit propriul lăcaş de cult. În 1901, a fost inaugurată sinagoga neologă de pe Strada Poarta Schei, numărul 29. Stilul de construcţie este gotic cu detalii maure,  având planul unei bazilici cu trei nave. Sinagoga a fost inclusă în lista monumentelor istorice de interes naţional. Pe strada Castelului, la numărul 64,  există o casă obişnuită ce nu trădează cu nimic că în curte se ascunde  o bijuterie arhitectonică,  aflată acum în paragină.  Construită în 1924, Sinagoga albastră , cum i se spune, a fost   lăcaşul de cult al evreilor ortodocşi. Zidul exterior al bisericii este o adevărată operă de artă. Decoraţia peretelui este realizată din faianţă albastră, în mijloc  se află menora- sfeşnicul cu şapte braţe, iar de-o part  şi de alta doi lei poleiţi. Acest monument nu mai poate fi azi vizitat, poarta fiind încuiată de cei care locuiesc în imobilul de lângă sinagogă. E.C.