Sari la conținut

Industria Brașovului în perioada interbelică - Partea I

industria-brasovului-in-perioada-interbelica-partea-i

Brașovul industrial este cunoscut astăzi în special datorită industrializării forțate din perioada comunistă, când fabrici-mamut erau ridicate în câmp gol, iar mâna de lucru era adusă din Regat, în special din Moldova. Brașoveanul de azi suspină după ce era Brașovul odată, după gradul mare de industrializare adus de comuniști, dar habar n-are că fabricile ,,comuniste”, în marea lor majoritate au fost inițial ridicate în perioada interbelică sau chiar în timpul Imperiului Austroungar, la o scară mult mai mică. Absolut toate fabricile au fost naționalizate prin legea 119 din 11 iunie 1948.

Romloc - viitoarea fabrică ,,Astra” și apoi ,,Steagu' Roșu”

Povestea uzinei începe în 1921, când  s-a înfiinţat societatea Romloc, care se ocupa cu repararea de locomotive şi vagoane.  În 1935, societatea  Astra Vagoane Arad îşi extinde activitatea la Braşov, pe terenul Romloc. Întrucât se anunţa o afacere mai bănoasă, în 1938, deţinătorii societăţii îi dau o nouă destinaţie – fabricarea de armament. După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost redenumită "Steagu Roşu" (astăzi "Roman S.A."). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenţă străină, cât şi după design românesc. În 1954 fabrica producea primul camion românesc - SR (Steagu Roșu) 101. În 1978 fabrica atinge producția-record de 30.000 de camioane și ajunge la 26.000 de angajați. După 1989, este constituită firma ROMAN S.A., care este deținută de omul de afaceri Ioan Nicolae. Producția a intrat pe o linie descendentă, ajungând la cateva sute de unități pe an. S-au încercat și exporturi timide către Iran și armata SUA.

Fabrica de stofe Scherg - viitoarea ,,Partizanul Roșu” și ,,Carpatex”

Fabrica este înființată în 1822 de către familia Scherg. Wilhelm, fiul lor, preia afacerea și o dezvoltă în anul 1875 în locația actualei Carpatex. Aici au fost aduse pentru prima oară în Ardeal (și, se spune, chiar din toată Ungaria Mare) mașinării de cusut manuale. Fabrica Scherg înregistrează un profit uriaș și după 8 ani se extinde cu încă o hală situată lângă canalul Timiș (astăzi, la ieșirea din Brașov spre București, în dreapta podului spre Săcele). Firma Scherg exportă își diversifică produsele confecționate și exportă masiv în țări precum România, Bulgaria, Turcia, iar intern, devine una din principalele fabrici din toată Ungaria, materialele fine folosite în moda timpului devenind un trend chiar și în Viena.

Wilhelm Scherg se asociază cu Josef Schreiber și în 1892 fabrica se mai extinde cu încă o aripă în vechiul amplasament (din actualul Carpatex). În 1907 fabrica Scherg se extinde cu încă un corp de clădire, datorită automatizării mașinăriilor de cusut și cererii mari de produse variate pe piețele externe, mai cu seamă a țesăturilor din lână pieptănată, în Turcia. Primul Război Mondial obligă fabrica să lucreze pentru armata Austroungariei, ca efort de război, iar după ce Brașovul intră în componența României, fabrica Scherg se extinde din nou.

Anul 1923 aduce centenarului fabricii noi modernizări ale mașinăriilor, iar în manuscrisul jubiliar este consemnat ,,cel mai mare pas din dezvoltarea firmei.” Suprafața fabricii avea 96.000 metri pătrați, din care 22.000 suprafață construită. În 1934 existau în fabrică 1.600 de muncitori, 80 salariați ca personal auxiliar, 320 de războaie de țesut, 9.000 de axuri, vopsitorie, albire, apret și spălătorie. Programul de producție cuprindea materiale pentru bărbați și femei, materiale pentru uniforme de ofițeri, pânze militare, pături de lână. După naționalizarea din 1948, intreprinderea s-a numit ,,Partizanul Roșu”, iar ulterior ,,Carpatex”.  Va urma...

Surse: http://camecocoon.blogspot.ro, http://webcache.googleusercontent.com

Comentarii

Ultimă oră