Mutarea capitalei la Braşov, din nou în dezbatere

 Realizatorul TV Dan Diaconescu se pregăteşte să lanseze pe piaţă ideea mutării capitalei de la Bucureşti la Braşov. Ideea nu este nouă, ea fiind vehiculată în diverse medii de aproape un secol.

Potrivit unor surse confidenţiale din anturajul magnatului OTV, citate de site-ul inpolitics.ro, Diaconescu vrea să propună, în cursul unei emisiuni în direct, schimbarea capitalei de la Bucureşti la Braşov, invocând ca argument însemnătatea istorică şi culturală a oraşului de sub Tâmpa. De altfel, scopul otevistului este acela de  a-şi semnala prezenţa în spaţiul politic mioritic prin tot felul de teme atipice care stârnesc controverse şi pot aduce, totodată, mult doritul rating.
Ce şanse are? Teoretic, partidul “inventat” de Dan Diaconescu, la puţine momente după ce a ieşit din arest, Partidul Poporului, este  bine cotat în sondaje. Conform consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, partidul lui Dan Diaconescu ar câştiga 13% din voturi în cazul unor alegeri. “Partidul Poporului are şanse să intre în Parlament! E mai degrabă un simptom la care politicienii ar trebui să fie atenţi. În ultimul sondaj pe care l-am văzut, Partidul Poporului avea 13%, ceea ce e enorm pentru un partid abia înfiinţat”, a spus Lăzăroiu. Un astfel de partid ar avea şanse să ajungă să-şi impună un punct de vedere în acest sens, chiar dacă pare excentric.
Poveste veche. După 1 decembrie 1918 s-a discutat mult despre o eventuală mutare a capitalei în centrul ţării. S-au luat în calcul două variante: la Alba Iulia şi la nord de Braşov, spre Feldioara. Prin anii "30 politicienii vremii au polemizat pe această temă. Însă după venirea comuniştilor la putere, nimeni n-a mai avut curajul să discute mutarea capitalei din Bucureşti. După "89, problema mutării a fost abordată de intelectualii braşoveni. Sub titlu "Braşovul, o nouă identitate", revista culturală "Interval" a dezbătut în 2002 acest subiect. Părerile au fost împărţite. Dacă primarului de la acea vreme, Ion Ghişe, i se părea ideea "o utopie", "cum să muţi mii de oameni la Braşov," se întreba Ghişe, de cealaltă parte, preşedintele Consiliul judeţean, Aristotel Căncescu, deşi susţinea ideea, mai ales din punct de vedere economic, recunoştea că acest lucru e aproape imposibil de pus în practică. "Înfiinţarea unui judeţ costă sute de miliarde. Dar o capitală nouă?" opina preşedintele CJ.
Băsescu, la Bran? Alţii erau de părere ca la Braşov să se mute doar capitala politică, Parlamentul şi Preşedinţia, sau doar partea administrativă şi culturală. Mutarea ar fi costat în jur de 40 de miliarde de dolari. Aceşti bani ar fost cheltuiţi pentru comunicaţii, transport, clădiri publice şi locuinţe. Cum oraşul şi aşa e destul de populat, sociologul Gheorghe Onuţ opina prin 2002 că o variantă ar fi fost să se construiască un mic orăşel, spre Săcele şi Tărlungeni, sau la sud de Feldioara. Iar actualul Cotroceni să fie castelul lui Dracula de la Bran. "Preşedinţia s-ar putea muta în Castelul Bran şi Parlamentul într-o clădire ce se va construi lângă Feldioara", era de părere sociologul Onuţ.
Capitala, la munte. Prima idee de mutare a capitalei i-a aparţinut inginerului Nicolae Theodorescu, în 1924. El a prezentat un proiect numit " Crearea unui oraş pentru capitala României". Noua capitală urma să se întindă pe o suprafaţă de aproape 5000 de hectare şi să coste 8,4 miliarde de lei, adică vreo 30 de miliarde de dolari actuali. Deşi Theodorescu nu indica expres oraşul Braşov,  el susţinea ca noua capitală să fie situată în centrul ţării, într-o zonă muntoasă. Deşi proiectul nu a fost pus niciodată în practică, ideea  a stârnit multe controverse la acea vreme.
Parlament lângă Bod.  Anul următor, la cererea unor bucureşteni de a se forma o capitală exclusiv politică, după modelul american Washington, un inginer englez a pus pe hârtie planul. Astfel, noua metropolă politică în stil american ar fi urmat să se contruiască la Braşov, între comunele Sânpetru şi Bod. Aici s-ar fi înălţat cel mai modern Parlament din lume.  Cu toate că şi acest proiect a rămas doar pe hârtie, planul a fost publicat chiar şi în  prestigiosul ziar american "New York Times".
Braşovul, nod rutier. După 1930, ideea mutării capitalei în interiorul arcului carpatic a căpătat din ce în ce mai mulţi adepţi, printre aceştia s-au numărat şi regina Maria sau politicianul Nicolae Titulescu. Mulţi aduceau ca argument suprem dificultatea apărării Bucureştiului în cazul unui bombardament de aviaţie, din cauza amplăsării oraşului la şeş. Alţii aveau argumente etnice. Astfel scriitorul Mircea Vulcănescu susţinea că odată cu mutarea capitalei în centrul ţării, "separatismul ardelenesc va dispărea de bună seamă, iar România îşi va găsi echilibrul interior". Un alt avantaj văzut la acea vreme, era faptul că din centrul ţării se putea forma o reţea de artere de circulaţie spre toate punctele ţării.

Tag-uri: capitala braşov, mutare capitala